Confidenţialitate

Anul din spatele războiului. Cronologia evenimentelor marcante din cele 12 luni ale invaziei ruse în Ucraina. VIDEO și FOTO

24 februarie 2023. Un an de când Ucraina este victima abuzului rusesc. Un an de când Moscova a crezut că va dărâma Kievul în doar câteva ore. Un an de când realitatea poporului ucrainean, așa cum o știam cu toții înainte de război, s-a schimbat. Și totuși, în tot acest tablou înfiorător se văd tușe de albastru și galben care răzbesc dincolo de întunericul bombardamentelor lansate de trupele militare ale Rusiei. 24 februarie 2022 – 24 februarie 2023: un an de când „Kievul rezistă, Kievul este puternic”, așa cum a spus președintele Statelor Unite ale Americii la Varșovia marți. „Ucraina este în continuare independentă și liberă”, a mai spus Joe Biden la Varșovia.

24 februarie 2022 – 24 februarie 2023: Cronologia momentelor marcante ale războiului din Ucraina

24 februarie 2022: Rusia atacă Ucraina. Începe războiul. Volodimir Zelenski: „Am nevoie de arme ca să lupt, nu de un avion ca să mă plimb”

Rusia lansează atacuri în Ucraina, declanșând o criză umanitară și o condamnare acerbă din partea Occidentului.

În dimineața de 24 februarie 2022, după un discurs al președintelui Rusiei – Vladimir Putin – Moscova a ordonat invazia Ucrainei. Poporul ucrainean s-a trezit din somn, la ora 05:00, în sunetul înfiorător al bombelor.

O refugiată din Ucraina a povestit la Europa FM că „cerul era roșu” în acea dimineață. Femeile și-au luat copiii și au plecat din calea bombelor – mii de refugiați ucraineni și-au găsit adăpost în România, dar și în alte state ale lumii.

Statele Unite ale Americii au pregătit atunci un avion care să-l ia pe președintele Ucrainei – Volodimir Zelenski – și i-au transmis, telefonic, că totul este pregătit.

Acela a fost momentul în care președintele ucrainean a fost un exemplu pentru întreaga lume, comunicând Casei Albe că are nevoie de sprijin militar, nu de un avion cu ajutorul căruia să iasă din țara sa bombardată de ruși: „Am nevoie de arme să lupt, nu de un avion ca să mă plimb”.

Martie – Aprilie 2022: Retragerea militarilor ruși în contextul acuzațiilor de crime de război. Ororile de la Bucha și Irpin. Zaporojie: Incendiu la centrala nucleară după bombardamentul rușilor

Rusia anunță retragerea militară din regiunea Kiev, în contextul în care apar acuzații de crime de război. Pagubele au depășit granițele capitalei ucrainene și au fost de amploare.

Bucha și Irpin, două orașe din Ucraina care sunt acum asociate cu atrocitățile comise de forțele armate ale Rusiei, au fost poate cele mai marcante momente ale războiului din Ucraina.

De ce?

Armand Goșu, profesor și specialist în spațiul rusesc, a explicat în aprilie 2022 în emisiunea „România în Direct”, la Europa FM, că:

„Împotriva populației civile s-au produs crime de o amploare mai mare decât la Bucha. Dar la Bucha a fost șocul cel mai mare – este prima localitate importantă, este un oraș în apropierea capitalei și șocul a fost enorm pentru că armata ucraineană a intrat împreună cu ziariști străini acolo. Dacă nu ar fi fost Reuters, AFP, Associated Press, CNN să filmeze imediat și să transmită – pentru că televiziunile occidentale au rulat tot weekendul imagini cu grozăvia de la Bucha – poate că impactul emoțional nu ar fi fost atât de mare. Însă el a fost enorm, a nimerit chiar pe weekend, iar majoritatea liderilor politici din lume au ținut să ia atitudine, să se manifeste public”.

„În Bucha, armatele rusești au stat aproximativ o lună și au lăsat în urmă străzi, gropi de gunoi în care au fost săpate gropi în care au fost aruncate trupuri. Au fost găsite și identificate trupuri în apartamente”, a mai explicat în aprilie 2022 profesorul Armand Goșu la Europa FM.

Citește și: Armand Goșu: La Bucha șocul a fost mai mare pentru că armata ucraineană a intrat acolo împreună cu ziariștii străini care au transmis imediat | VIDEO

Ce scriau publicațiile străine despre ororile de la Bucha și Irpin?

Rusia, agresorul arătat cu degetul de o lume întreagă în timp ce Ucraina se apleca asupra gropilor și-și plângea morții. Atrocitățile comise de forțele armate comandate de Moscova în Bucha au cutremurat și revoltat o lume întreagă. Rusia ea condamnată de popoarele lumii și de liderii lor.

The Guardian: „Oroare în Bucha: Rusia, acuzată de tortură și masacrarea civililor”, iar  Financial Times: „Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pe fondul numărului tot mai mare de probe în contextul crimelor de război comise de Rusia”

Sursa foto: Captură foto / The Guardian / Financial Times

Cum au reacționat liderii lumii?

Tot mai mulți oficialii europeni au cerut noi sancțiuni la adresa Moscovei. În aprilie 2022 se cerea inclusiv interzicerea importurilor de gaz rusesc.

Cum a reacționat România?

„Masacrul de la Bucha este responsabilitatea Rusiei, pentru că toate aceste crime s-au petrecut în momentul în care această zonă ucraineană se afla sub ocupaţie rusească. Trebuie să facem tot ce putem pentru a opri acest război ilegal împotriva Ucrainei. Şi trebuie să facem tot ce putem astfel încât cei responsabili pentru acest masacru să răspundă în faţa justiţiei.

Din acest motiv, România, Estonia, dar şi multe alte state – cred că peste 40 de ţări – am sesizat Curtea Penală Internaţională pe 2 martie şi am cerut procurorilor să pornească o anchetă în ce priveşte infracţiuni de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei”, a spus Bogdan Aurescu luni, 4 aprilie 2022.

O refugiată din Ucraina, pentru Europa FM, despre masacrul din Bucha: „Până să plec, am văzut cu ochii mei. Nu este o surpriză pentru mine. Am văzut ce pot face”

Sursa foto / Colaj: Facebook / Veronika Pershyna / Shutterstock

„Oamenii sunt îngroziți acum când văd fotografiile cu ce s-a întâmplat în ultimele zile, dar până să plec am văzut cu ochii mei astfel de lucruri. Așa că ceea ce s-a întâmplat acum nu este o surpriză pentru mine. Am putut să vad ce pot face”, a spus Veronika Pershyna.

Citește și: Veronika Pershyna, profesoară, a fugit din Bucha: „Mi-au distrus localitatea. Am părăsit orașul, apoi țara. Soțul meu e încă acolo” | AUDIO

Ce a urmat?

Pe 5 aprilie 2022, șefa Comisiei Europene – Ursula von der Leyen – anunța noile sancțiuni impuse Rusiei.

  • Interdicție totală de tranzacții pentru patru bănci rusești-cheie, inclusiv VTB Bank;
  • Inderdicție de import de cărbune din Rusia în valoare de patru miliarde de euro pe an;
  • Nu se va permite accesul navelor deținute sau operate ruși în porturile UE, cu excepția produselor alimentare, energetice sau cu ajutoare;
  • Interdicții de import în valoare de 5,5 miliarde de euro, inclusiv pentru lemn, ciment, fructe de mare și băuturi alcoolice;
    Interdicții de export în valoare de 10 miliarde de euro, inclusiv pentru semiconductori de înată tehnologie;
  • UE va lucra la sancțiuni suplimentare, inclusiv contra importurilor de petrol.

În toată lumea au fost organizate proteste, chiar și la Rusia. O imagine marcantă a momentului a fost bărbatul care a protestat întins pe stradă, legat cu mâinile la spate.

Peste 120 de diplomați ruși au fost expulzați din mai multe țări la două zile de la masacrul de la Bucha.

Președinta Comisiei Europene, la Bucha: Am văzut fața nemiloasă a armatei lui Putin

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene – și șeful diplomației europene – Josep Borell au mers la Bucha în semn de solidaritate față de Ucraina.

„Este de necrezut ce s-a întâmplat aici. Am văzut fața nemiloasă a armatei lui Putin. Am văzut nepăsarea cu care au ocupat aceste orașe. În Bucha am văzut cum umanitatea a fost ștearsă. Toată lumea jelește în urma celor întâmplate la Bucha. Ei sunt cei care apără granița Europei, care apără umanitatea, democrația și de aceea suntem alături de ei în această luptă importantă”, a spus Ursula von der Leyen de la Bucha, în aprilie 2022.

 

Mărturia unui locuitor din Bucha, pentru Europa FM: „A fost dramatic cum soldații ruși au omorât oamenii pentru distracție”

Sursa foto: Iurii

Iurii a plecat din Bucha pe 1 martie, împreună cu soția și cei 2 copii. Aproape o lună au stat într-o altă zonă a Ucrainei, ferită de atacurile rușilor.

„Guvernul a trimis echipe care ajută la refacerea orașului, însă nu există gaze și electricitate și nici mâncare. În Bucha e greu să găsești de mâncare, dar drumurile sunt deschise și cu o bicicletă sau cu o mașină poți să te duci la Kiev și să cumperi de acolo ce vrei”, spunea Iurii în aprilie 2022.

„La Bucha, nu distrugerile au fost mari. Dramatic a fost felul violent în care soldații au omorât oamenii – pentru nimic, doar pentru distracție”, a mai spus Iurii.

Citește și: Mărturia unui locuitor din Bucha, pentru Europa FM: „A fost dramatic cum soldații ruși au omorât oamenii pentru distracție” | AUDIO

Sursa foto: Iurii

Incendiu la centrala nucleară de la Zaporojie după bombardamente ale rușilor

Sursa foto: Captură foto / NEXTA

În jurul orei 02:00, ministrul ucrainean de Externe confirmă informațiile privind incendiul de la centrala nucleară din Zaporojie, avertizând că o explozie acolo ar fi „de 10 ori mai mare decât cea de la Cernobîl”.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Dmytro Kuleba a declarat că: „Armata rusă trage din toate părțile asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Incendiul a izbucnit deja. Dacă va exploda, va fi de 10 ori mai rău decât la Cernobîl! Rușii trebuie să înceteze imediat focul, să permită accesul pompierilor, să stabilească o zonă de securitate!”.

Aprilie 2022: Moskva, scufundată de Ucraina. Combinatul Azovstal, bombardat de Rusia

Ucraina scufunda nava Moskva, nava amiral a flotei rusești din Marea Neagră, primul din mai multe eșecuri de profil înalt pentru Moscova. Rusia raportează că a suferit primele atacuri transfrontaliere și dă vina pe forțele ucrainene.

Sursa foto: Telegram/OdeskaOda

Combinatul Azovstal, buncărul cu 6 nivele din Mariupol, ultima rezistență a ucrainenilor din orașul asediat de ruși

Combinatul Azovstal din Mariupol aparținea lui Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina. Aici și-au găsit refugiu soldații Ucrainei și civilii din oraș.

Potrivit publicației germane Bild, la suprafață se aflau tancuri și piese de artilerie ucrainene, în timp ce lunetiștii se ascundeau în clădirile combinatului.

Dar Combinatul a fost lovit de ruși, iar oamenii au început să ceară să fie evacuați. Inclusiv soțiile militarilor ucraineni din Azovstal au cerut Papei Francisc – care a transmis de-a lungul războiului mesaje puternice de descurajare a Rusiei – să se implice în evacuarea soldaților.

Mai 2022: Mariupol cade sub controlul Rusiei

Orașul portuar strategic Mariupol cade sub control rusesc după un asediu brutal de trei luni.

„Te trezești dimineața și plângi. Plângi și seara. Habar nu am unde să mă duc”, spunea în mai 2022, pentru BBC, Tatiana, o femeie din Mariupol.

„Totul e distrus, totul e stricat. Unde să se ducă lumea acum? Aici, stau oamenii cu copiii, unii bebeluși. Bineînțeles că e înspăimântător. Nu se oprește. Nu știu unde o să stau aici la iarnă. Nu avem acoperiș, nu avem ferestre. Totul e foarte complicat”, a mai spus Tatiana atunci.

Sursa foto: Captură foto / BBC

Atacul asupra teatrului din Mariupol

Teatrul din Mariupol a fost adăpost pentru cel puțin 1000 de oameni, inclusiv femei gravide care au scăpat cu câteva zile înainte de atacul rușilor asupra maternității orașului.

Femeia însărcinată a cărei fotografie a ajuns virală după atacul rușilor la maternitatea din Mariupol: S-au folosit de mine pentru a spune minciuni despre război

Sursa foto: BBC

Una dintre cele mai cunoscute imagini ale războiului din Ucraina este fotografia tinerei mămici din Mariupol – Marianna Vyshemirsky. Fotografia cu ea însărcinată în mijlocul războiului a făcut înconjurul lumii, însă regimul de la Kremlin s-a folosit de aceasta pentru o companie de propagandă și dezinformare, a scris în mai 2022 BBC într-un material în care au intervievat-o pe tânără.

„Am fost amenințată că vor veni după mine, că mă vor găsi și mă vor ucide, iar copilul meu va fi tăiat în bucăți”, a povestit Marianna Vyshemirsky pentru BBC.

„Copilul acesta a ales să apară fix în momentele acestea grele, însă e mai bine că a venit așa decât să nu vină deloc”, a mai spus Marianna.

Marianna Vyshemirsky povestea atunci că oficialii de la Kremlin au acuzat-o că fotografia cu ea este trucată, iar ea este doar o actriță.

Viceprimarul din Mariupol anunța înființarea unor centre de ajutor pentru locuitori. „Așteptăm deblocarea orașului cu ajutorul armatei”

Viceprimarul orașului Mariupol, Serghei Orlov, declara în exclusivitate pentru Europa FM că, din cei aproximativ 450.000 de locuitori cât avea orașul înainte de război, aproape 200.000 se aflau încă în Mariupol și în teritoriile ocupate de ruși.

130.000 erau, însă, în localități aflate sub control ucrainean. Aproximativ 45.000 erau deportați în Rusia, în timp ce circa 30.000 erau în Europa sau alte zone ale lumii.

Serghei Orlov: „Pentru noi, orașul nu reprezintă doar teritoriul, ci și locuitorii. Viața lor este diferită acum, dar sunt cu toții cetățeni ai Mariupolului. Tocmai de aceea înțelegem faptul că trebuie să-i ajutăm, indiferent de locul în care se află. Noi, administrația orașului, așteptăm deblocarea orașului pe cale diplomatică sau cu ajutorul armatei, dar credem că mai degrabă cu ajutorul armatei. Așteptăm deblocarea, dar până atunci îi ajutăm pe cetățenii din Mariupol să supraviețuiască, să plece, să le satisfacem nevoile umanitare și toate celelalte nevoi.”

Citește și: Viceprimarul din Mariupol anunță înființarea unor centre de ajutor pentru locuitori. „Așteptăm deblocarea orașului cu ajutorul armatei” | AUDIO

Maia Sandu în Parlamentul European: Crimeea e Ucraina, Donbas e Ucraina, Kievul e Ucraina. Acest război nu are niciun fel de justificare și trebuie să fie oprit rapid

Sursa foto: Facebook / Maia Sandu

„Vom continua să oferim ajutor umanitar Ucrainei și vom continua să fim alături de poporul ucrainean. Sunt vecinii noștri, prietenii noștri, partenerii noștri. Am condamnat războiul în Ucraina și sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei așa cum am făcut-o întotdeauna. Crimeea e Ucraina, Donbas e Ucraina, Kievul e Ucraina. Acest război nu are niciun fel de justificare și trebuie să fie oprit rapid”, a spus Maia Sandu în mai 2022.

Iunie 2022: Ucraina și Moldova, țări candidate la Uniunea Europeană

Uniunea Europeană invită în mod oficial Ucraina și Moldova să devină țări candidate la aderare. Forțele rusești cuceresc orașul Severodonețk din estul țării după lupte grele.

„Consiliul European a decis statutul de candidat al Uniunii Europene pentru Ucraina și Moldova. Este un moment istoric. Decizia de azi marchează un pas crucial pe drumul către Uniunea Europeană. Felicitări Zelenski și Maia Sandu, precum și popoarelor ucrainean și moldovean. Viitorul nostru este împreună”, a scris atunci președintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.

„Felicitări oamenilor din Ucraina și Moldova . Astăzi le-am dat speranță pentru libertate, democrație și pentru viitorul nostru. Acesta este momentul Europei. Suntem de partea corectă a istoriei”, a transmis președinta Parlamentului European – Roberta Metsola.

Maia Sandu: Pornim pe drumul spre UE

„Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor. Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort – și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Volodimir Zelenski: „Viitorul Ucrainei este în UE”

„Laud decizia liderilor UE de a acorda Ucrainei statutul de candidat. Este un moment unic și istoric în relațiile dintre Ucraina și Uniune Europeană. Viitorul Ucrainei este în UE”, a scris președintele Ucrainei pe Twitter.

Iulie – August 2022: Acord pentru reluarea exporturilor de cereale. Insula Șerpilor, din nou a ucrainenilor

Turcia și ONU negociază un acord pentru reluarea exporturilor de cereale, atenuând criza mondială a aprovizionării cu alimente. De atunci, peste 600 de nave încărcate cu cereale au plecat trei porturi ucrainene de la Marea Neagră.

În martie 2022, cerealele au fost produsul de lux pentru câteva săptămâni.

Cotațiile pentru grâu au crescut imediat după invazie, Ucraina fiind un important exportator de cereale la nivel global. Porturile din Ucraina erau atacate, iar navele cargo nu puteau pleca.

Până la acordul sub egida ONU și mediat de Turcia, acord care a dus la reluarea exporturilor.

Drapelul Ucrainei, arborat din nou pe Insula Șerpilor după ce rușii și-au retras militarii din zonă

Sursa foto: Twitter / U24

Insula Șerpilor este din nou sub jurisdicția Ucrainei”, a declara Natalia Humeniuk, purtător de cuvânt al comandamentului militar poziționat în sudul Ucrainei.

Forţele lui Vladimir Putin au capturat Insula Șerpilor, unde toți soldații ucraineni au fost uciși, în februarie 2022.

Septembrie 2022: Referendumul de anexare la Rusia a regiunilor din Donbas

Liderii Republicilor Proruse autoproclamate Doneţk şi Lugansk cereau organizarea de urgenţă a unui referendum de anexare la Rusia. Vizată de un astfel de demers era şi regiunea Herson, luată cu asalt de la începutul lunii de către armata ucraineană.

„Donbas și Lugansk sunt teritoriile noastre și nu ar trebui să le dăm. Am locuit aici toată viața, am 43 de ani, am fost prin Donbas, Lugansk, Donețk. Totul este Ucraina. Este pământul nostru, nu se poate ceda altora. Am lucrat în Kerci, Crimeea, erau ale noastre. De ce vor pământul nostru?”, spunea pentru Europa FM un ucrainean în septembrie 2022.

Citește și: Reacțiile ucrainenilor din estul țării la referendumul de anexare la Rusia: „Este pământul nostru, nu se poate ceda altora” | AUDIO

Sursa foto: Mircea Barbu

Autorităţile de ocupaţie pro-ruse revendicau la câteva zile victoria la așa-zisele referendumuri organizate în estul separatist al Ucrainei. Primele rezultate arătau că majoritatea votanților s-a pronunțat în favoarea alipirii la Rusia.

Reacția Consiliului European

„Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată <<referendumurile>> ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale. Nu vom recunoaște niciodată această anexare ilegală. Aceste decizii sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efect juridic. Crimeea, Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk sunt Ucraina. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă fără echivoc această anexare ilegală”, transmitea Consiliul European într-un comunicat oficial.

A urmat un nou pachet de sancțiuni impus de Uniunea Europeană – Pachetul de sancțiuni cu numărul 8. Prin sancțiunile impuse anterior, Uniunea Europeană a interzis importul de petrol din Rusia, iar măsura avea să intre în vigoare peste două luni.

Secretarul general-adjunct al NATO, despre referendumurile de anexare

Adjunctul Alianței Nord-Atlantice – Mircea Geoană – condamna „referendumurile trucate” în urma cărora patru regiuni ale Ucrainei au fost anexate ilegal de către Rusia.

Reacția președintelui Zelenski

Preşedintele ucrainean a declarat, într-un mesaj nocturn către națiune, că drapelul ţării sale flutură deja în multe locuri din Donbas, unde Rusia a organizat așa-zise referendumuri de anexare, pe care liderul de la Kiev le-a calificat drept „farsă absolută”.

Octombrie 2022: Explozie pe podul care face legătura între Rusia şi peninsula Crimeea

La începutul lunii octombrie, pe podul care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea s-a produs o explozie care, din primele informații de la acea vreme, era provocată de un tren cu vagoane care ar fi sărit în aer.

Traficul a fost oprit atât pe podul rutier, cât și pe cel feroviar.

Tot în octombrie 2022, Rusia și-a folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU și a blocat astfel o rezoluție prin care Națiunile Unite condamnă anexarea celor patru teritorii din Donbas.

Noiembrie 2022: NATO își reînnoiește angajamentul de a ajuta Ucraina atât timp cât va fi nevoie

Atac al Rusiei în apropierea unui port din sudul Ucrainei. Armata rusă a lovit două remorchere civile ce transportau cereale în apropierea portului Oceakov din regiunea Mykolaiv. Doi membri ai echipajului au fost uciși.

Tot în noiembrie 2022, președintele Ucrainei anunța că nu va participa la summitul G20 dacă va fi prezent și președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Ucraina a fost lovită de bombardamente care au afectat puternic infrastructura de energie electrică. În cadrul Reuniunii Miniștrilor de Externe NATO de la București din noiembrie 2022, șeful Alianței, Jens Stoltenberg, promitea că ajutorul pentru Ucraina va fi sporit și va continua atât timp cât va fi nevoie. Asigurările veneau în contextul în care autoritățile de la Kiev aveau probleme cu penele masive de curent cauzate de bombardamentele rușilor.

Ne aflam la aproape final de an 2022, iar toată omenirea se întreba cât va mai dura războiul. La Europa FM, în emisiunea „România în Direct”, politologul Cristian Pîrvulescu spunea că „Războiul va dura atât de mult cât Vladimir Putin va fi la putere”.

Citește și: Politologul Cristian Pîrvulescu: Războiul va dura atât de mult cât Vladimir Putin va fi la putere | VIDEO

Decembrie 2022: Fragmente de rachetă, identificate pe teritoriul Republicii Moldova

Rusia a atacat intens Ucraina la începutul lunii decembrie, iar în frigul iernii ucrainenii se apărau cum puteau de bombardamentele agresive ale trupelor militare rusești.

În urma atacurilor, aproape jumătate din capitala Ucrainei a rămas fără curent electric.

Republica Moldova, fragmente de rachete în regiunea Briceni, în apropiere de granița cu Ucraina

Tot atunci, poliția din Republica Moldova spunea că a găsit fragmente de rachete în regiunea Briceni, în apropiere de granița cu Ucraina.

„Dragi cetățeni, în Ucraina are loc un nou val de atacuri cu rachete care generează consecințe directe și asupra țării noastre. Am fost informată că în urmă cu puțin timp, o patrulă a Poliției de frontieră a descoperit componentele unei rachete în apropierea orașului Briceni. Poliția de frontieră a intensificat patrulele și a ridicat gradul de alertă în Briceni și Ocnița. Zona unde a fost descoperit obiectul explozibil a fost izolată, iar la fața locului se află serviciile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”, spunea Natalia Gavrilița.

Ambasadorul Republicii Moldova în România a vorbit într-o emisiune „Piața Victoriei”, la Europa FM, despre situația cu care se confruntau oficialii din țara sa la vremea respectivă și a declarat că „Moldova și regiunea transnistreană nu au astfel de rachete”.

Financial Times: Volodimir Zelenski, personalitatea anului

Publicaţia britanică Financial Times l-a declarat „Personalitatea Anului” pe preşedintele Ucrainei.

Nou atac agresiv al Rusiei asupra Ucrainei

La finalul lunii decembrie, 120 de rachete rusești au fost lansate asupra Ucrainei din aer și de pe mare.

„Atacurile împotriva infrastructurii civile din Ucraina continuă înainte de Revelion, când Rusia lansează un alt atac masiv cu rachete. Condamnăm cu fermitate aceste atacuri nemiloase asupra cetățenilor ucraineni. Oamenii ar trebui să fie aproape de cei dragi, nu să se ascundă de rachete în adăposturi”, a scris Maia Sandu pe Twitter în decembrie 2022, ca reacție la atacul Rusiei.

Ianuarie 2023: Zelenski: Kremlinul nu a respectat armistițiul promis de Crăciun

Ucraina susținea că respinge constant atacuri ale rușilor asupra orașului Bahmut din Donbas și alte localități din estul țării.

Declarațiile veneau de la președintele Volodimir Zelenski. Președintele Volodimir Zelenski spunea într-un nouă înregistrare video că Bahmutul rezistă, în pofida a orice, chiar dacă cea mai mare parte a orașului a fost distrusă de loviturile rusești.

„Rezistă și orașul Soledar, tot din Donbas, și tot cu distrugeri mari”, a mai spus Zelenski.

Câteva zile mai târziu, Rusia și-a intensificat atacurile asupra orașului Soledar din estul Ucrainei. Acestea au venit la scurt timp după ce forțele ucrainene reușisera să respingă o tentativă anterioară a rușilor de a cuceri orașul.

Într-o emisiune „România în Direct”, la Europa FM, activistul Radu Hossu a spus că: „Linia Siversk-Soledar-Bahmut este linia care protejează fortăreața Sloviansk-Kramatorsk, cele două orașe foarte importante din Donbas”.

În ianuarie 2022, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, era în drum spre capitala Ucrainei pentru a discuta cu liderii ucraineni despre accelerarea livrărilor de armament, cerută insistent de liderii de la Kiev.

Parlamentul European a votat pentru crearea unui tribunal internaţional care să judece crimele de agresiune ale Rusiei în Ucraina

Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind crearea unui tribunal internaţional special însărcinat cu judecarea crimelor de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei. Rezoluţia, care nu are un caracter obligatoriu, a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare de 472 de voturi pentru.

500 de milioane de euro, noul ajutor militar aprobat de UE pentru Ucraina

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au aprobat încă un ajutor militar pentru Ucraina. Pachetul avea valoarea de 500 de milioane de euro.

SUA trimite 31 de tancuri Abrams în Ucraina

Președintele Joe Biden a confirmat că SUA va furniza Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams. SUA și Europa sunt „pe deplin unite” în sprijinul Ucrainei împotriva „agresiunii cu adevărat brutale” a Rusiei, a declarat Biden.

Boris Johnson dezvăluia că Vladimir Putin l-a amenințat cu un atac cu rachetă în 2022: „Nu vreau să-ți fac rău, dar cu o rachetă ar dura doar un minut”

Sursa colaj foto: Shutterstock

 

Fostul premier britanic, Boris Johnson, dezvăluia că Vladimir Putin l-a amenințat cu un atac cu rachetă, într-o convorbire telefonică din februarie, anul trecut, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Informațiile apareau într-un documentar BBC care analiza interacțiunile președintelui Rusiei cu liderii mondiali.

Reuniunea de la Ramstein: Nou ajutor militar pentru Ucraina

Noi ajutoare ce depășesc, ca valoare, câteva miliarde de dolari, au fost anunțate cu ocazia celei de a 8-a reuniune a donatorilor militari pentru Ucraina, reuniți la baza militară Ramstein din Germania. Numai Statele Unite au promis echipamente în valoare de 2 miliarde și jumătate de dolari.

Germania a confirmat livrarea de tancuri Leopard 2 către Ucraina. Va aproba și cererea de livrare a altor țări

Într-un comunicat oficial, guvernul german a transmis că va oferi Ucrainei o companie de tancuri Leopard 2 A6 – adică 14 vehicule de luptă din propriile stocuri.

Februarie 2023: Vizită surpriză a președintelui SUA la Kiev și mesaje de susținere pentru Republica Moldova și Ucraina. Rusia se retrage din tratatul New Start

Foto: Twitter / Michael A. Horowitz

Ursula von der Leyen a vizitat Kievul pentru un summit privind răspunsul european la invazia Rusiei. Până în februarie 2023, au fost adoptate 9 pachete de sancțiuni.

„Mă bucur să mă aflu în Kiev, a patra oară de la momentul invaziei rusești. De data aceasta mă aflu aici cu echipa mea de comisari pentru a arăta lumii că Uniunea Europeană sprijină Ucraina mai mult ca niciodată”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter la sosirea în Kiev.

 

Volodimir Zelenski, la Bruxelles: Rusia nu atacă doar Ucraina, Avem nevoie de mai multe arme

„Rusia nu atacă doar Ucraina, Rusia atacă modelul european de a trăi. Europa se curăță de influența coruptă a oligarhilor ruși” a mai spus Volodimir Zelenski.

De asemenea, președintele Ucrainei a cerut avioane de vânătoare pentru a face față războiului.

Guvernul din Republica Moldova a demisionat

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de premier al Republicii Moldova, în cadrul unui briefing de presă susținut vineri la Chișinău.

Maia Sandu: Rusia a plănuit atacuri și luări de ostatici pentru a înlătura actuala conducere a Republicii Moldova

„Planul presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău. Planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent. Autorii mizează pe mai multe forțe interne, pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor, pe unii veterani și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”, a declarat președinta Republicii Moldova.

Jens Stoltenberg, șeful NATO: Vladimir Putin nu se pregătește pentru pace, ci pentru noi atacuri

Vladimir Putin nu se pregătește pentru pace, ci pentru noi atacuri – spunea șeful NATO, Jens Stoltenberg. Afirmațiile oficialului veneau cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles.

Republica Moldova are un nou Guvern. Dorin Recean: Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea

Sursa foto: Facebook / Dorin Recean

„Noi nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea. Neutralitatea, repet, este un instrument de politică externă, dar el nu ne asigură în caz de agresiune. Dacă noi nu depunem efort de a consolida capacitatea noastră de apărare atunci dumneavoastră ce propuneți? Vine agresorul și noi ne luăm gențile și fugim? Nu cred că este normal”, a spus Dorin Recean, a spus noul prim-ministru al Republicii Moldova.

Joe Biden, vizită surpriză în Ucraina

Cu patru zile înainte de marcarea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, președintele Statelor Unite ale Americii a vizitat Kievul.

Volodimir Zelenski a spus că negocierile au fost „fructuoase și cruciale”, iar „rezultatele vor avea impact pe câmpul de luptă”.

Vladimir Putin: Rusia se va retrage din tratatul nuclear New Start cu SUA

Vladimir Putin a anunțat marți, 21 februarie 2023, că Rusia se va retrage din tratatul nuclear New Start cu SUA. În discursul despre starea națiunii, președintele rus Vladimir Putin și-a informat compatrioții despre mersul operațiunii sale speciale din Ucraina.

Șeful NATO, despre decizia Rusiei de a se retrage din tratatul New Start: Această hotărâre face lumea mai periculoasă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că decizia Rusiei face lumea mai periculoasă și a îndemnat Moscova să se răzgândească în privința tratatului New Start.

Joe Biden în Polonia: Acum un an, Kievul era în pericol de a cădea. L-am vizitat: Kievul rezistă și este puternic

„Acum un an, Putin se pregătea pentru căderea Kievului. Am vizitat Kievul acum ieri și trebuie să vă spun un lucru: Kievul rezistă, Kievul este puternic. Acum un an ne-am pus întrebările: Vom răspunde sau vom întoarce capul? Vom fi puternici sau slabi? Vom fi uniți sau vom fi dezbinați? Un an mai târziu, știm răspunsul: Da, am răspuns. Da, am fost puternici. Da, am fost uniți. Și vom fi alături de Ucraina oricât este nevoie”, a spus președintele SUA la Varșovia.

Un an de război, un an de curaj al Ucrainei

Ne aflăm la finalul zilei de 24 februarie 2023. La finalul unui an de război tensionat, crâncen, marcat de crime și temeri în rândul întregii lumi. Iată mai jos toate materialele din campania Europa FM care au fost realizate pentru a marca cele 12 luni de război în Ucraina, un război pornit de Rusia.

Departamentul News al Europa FM a sintetizat un an de război în materiale distincte care îți oferă o imagine mai clară asupra impactului agresiunii ruse asupra întregii lumi: de la primele ore ale războiului, primele titluri din presă, reacțiile Occidentului, impactul economic, criza refugiaților și analiști politici intervievați pentru a te ajuta să vezi mai clar ce se întâmplă dincolo de granițele României. De asemenea, echipa de știri din cadrul Europa FM a realizat și portretele celor doi președinți aflați în prim plan în acest conflict: Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

  1. Primele ore ale războiului din Ucraina: Lumea, așa cum o știau ucrainenii, a dispărut într-o noapte | VIDEO
  2. Peste 15 milioane de refugiați ucraineni au ajuns în țări ale UE de la începutul războiului până în prezent | VIDEO
  3. Povestea jurnalistului Mircea Barbu despre cele 8 luni petrecute în Ucraina, în timpul războiului: „Nimic nu se compară cu suferința provocată de violența armelor” | AUDIO
  4. Prima zi de război prin ochii presei internaționale. Cum dechideau site-urile mari de știri dimineața zilei de 24 februarie 2022
  5. Mobilizarea ONG-urilor din România la valul de refugiați ucraineni. Voluntarul care de un an de zile îi ajută pe cei fugiți din calea războiului | AUDIO
  6. Negocierile dintre Rusia și Ucraina în vederea încheierii războiului în 2022, eșec răsunător. Tratativele au depins mereu de situația de pe câmpul de luptă | AUDIO
  7. Emoțiile unui an de război în Ucraina: Trei români vorbesc despre aceleași imagini care i-au marcat pe viață | AUDIO, FOTO
  8. TIME: În lumea lui Zelenski. Interviu cu președintele Ucrainei, din adăpostul său din Kiev. „Războiul m-a îmbătrânit, dar nu regret nicio secundă”
  9. Principalele bătălii din primele 6 luni de război. De la descoperirea gropilor comune din Bucha la eroismul soldaților din Batalionul Azov | AUDIO, FOTO
  10. Zelenski, actorul care a ajuns să trăiască rolul de președinte jucat în seriale. Cum l-a schimbat războiul de 1 an pe liderul de la Kiev | AUDIO, FOTO
  11. Ce a câștigat Rusia în urma invaziei asupra Ucrainei. Teritoriile unde s-au dat cele mai aprige bătălii și zonele recâștigate de Kiev | AUDIO, FOTO
  12. Viața de refugiat: Două ucrainence și-au părăsit țara devastată de ruși și încearcă să-și construiască un nou viitor în România | AUDIO
  13. Hari Bucur-Marcu, despre războiul Rusia-Ucraina la un an de la izbucnirea lui: Dacă Rusia ar fi putut avea o victorie decisivă, ar fi făcut-o, dar nu este în stare | INTERVIU
  14. Anul din spatele războiului în economia globală și românească. Specialiștii în finanțe: UE a evitat la limită o recesiune economică | AUDIO
  15. Salvați Copiii: Micii ucraineni au petrecut, în medie, 38 de zile în buncăre de când a început războiul până în prezent | AUDIO
  16. Cât mai poate Rusia să verse bani în războiul din Ucraina? Armand Goșu: „Populația trăiește în condiții extreme, prea puțin o lovește sancțiunile” | AUDIO
  17. Ce am aflat nou despre Vladimir Putin de la debutul războiului. Două lucruri care i-a luat prin surprindere pe istorici cu privire la liderul de la Kremlin | AUDIO