În luna mai, maratoanele vaccinării împotriva Covid contribuiau semnificativ la strategia autorităților. Imunizarea fără programare în centre de tip drive-thru se bucura, de asemenea, de succes. În jur de 3 milioane de cetățeni aveau schema competă de vaccinare împotriva SARS-CoV-2. Bilanțul epidemiologic depășea pragul a 30.000 de decese asociate Covid de la debutul crizei sanitare.
În caruselul pandemiei, România se afla pe o pantă descendentă după cel de-al treilea val și revenea în scenariul verde, în contexul în care numărul noilor infecții scădea constant în toate județele. Guvernul relaxa, de aceea, restricțiile sanitare.
În luna mai, elevii susțineau evaluările naționale, iar autoritățile analizau diferite variante pentru reluarea evenimentelor culturale în condiții de siguranță sanitară. Iubitorii competițiilor sportive se puteau întoarce pe stadioane, redeschise la capacitate redusă.
Statele Uniunii Europene conveneau să ridice restricțiile la granițele interne pentru persoanele vaccinate împotriva Covid, cu serurile a căror eficacitate a fost recunoscută de Agenția Europeană a Medicamentului.
În dezbatere la Bruxelles se afla certificatul sanitar Covid, un document digital care a facilitat deplasările în interiorul blocului comunitar în condiţii de pandemie.
În Marea Britanie se răspândea tulpina de coronavirus descoperită în India (Delta), care avea să devină dominantă pe glob.
“Ne imunizăm pentru noi și pentru cei din jur”, spunea la Europa FM ministrul Sănătății de atunci, Ioana Mihăilă. Tot la Europa FM, șeful Consiliului de Combatare a Discriminării comenta intenția autorităților de a acorda bonusuri persoanelor vaccinate. “E tratament diferențiat, dar nu discriminare”, opina Csaba Asztalos.
Într-un interviu acordat Europa FM, șeful Anticorupție anunța că procurorii DNA instrumentau zeci de dosare în care persoane cu funcții de conducere în instituții ale statului erau bănuite că au “profitat” de pandemie pentru a se îmbogăți, pe seama suferinței cetățenilor. Crin Bologa admitea că urmărirea penală a inculpaților este dificilă, întrucât achizițiile suspecte s-au făcut din străinătate.
—
Planul european de redresare, destinat depăşirii consecinţelor economice ale pandemiei de Covid, era aprobat de toate statele UE. Cu o valoare fără precedent, 672 de miliarde de euro de subvenţii şi împrumuturi acordate ţărilor membre, mecanismul finanţat în premieră printr-un recurs comun la împrumuturi întruchipează solidaritatea europeană în faţa crizei provocate de Covid.
—
România reușea o captură-record de aproape 1.500 de kilograme heroină de înaltă puritate. Aduse din Iran, drogurile descoperite în Portul Constanța valorează 45 de milioane de euro pe piața neagră. Rețeaua era formată din români și străini.
—
25 de polițiști sibieni erau cercetați sub bănuiala că, în ultimi ani, au luat mită cu regularitate de la șoferi contravenienți. Șpăgile, cu valori curprinse între 50 sau 500 de lei, erau mascate în sponsorizări ale echipei de fotbal a IPJ Sibiu. Potrivit procurorilor, unii polițiști se mulțumeau cu mese gratuite la restaurant.
—
Silit să demisioneze de la conducerea Poliției Române în toama anului 2020, după o întâlnire avută cu membri ai clanului Duduianu, chestorul Liviu Vasilescu era numit, în mai, la conducerea Direcției Generale Anticorupție. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și-a justificat alegerea, spunând că Liviu Vasilescu este “un polițist cu o vastă experiență operativă și managerială” și, totodată, “o persoană respectată în sistem”.
—
Procurorii anticorupție îl trimiteau în judecată pe fostul lider social-democrat Liviu Dragnea în dosarul finanţării vizitei sale în SUA, în ianuarie 2017, la inaugurarea preşedinţiei republicanului Donald Trump. În schimbul finanțării vizitei peste Ocean, Liviu Dragnea a promis facilitarea unor contracte publice. La Washington, Liviu Dragnea s-a intersectat cu Donald Trump, momentul fiind surprins în fotografii.
—
Conducerile radioului și televiziunii publice erau destituite. Susținuți de PSD, Georgică Severin și Doina Gradea aveau să își piară funcțiile. Plenul Parlamentului a respins rapoartele de activitate ale celor două instituții. Numirile interimare erau contestate la Curtea Constituțională de social-democrați (aflați pe atunci în opoziție).
—
Precipitații cu debite istorice provocau grave inundaţii în judeţul Satu Mare. În regiunea Rătești, au căzut ploi de 70 litri pe metru pătrat în decurs de doar trei ore. Câteva sute de animale au fost ucise de puhoaie.
—
Moartea actorului Ion Dichiseanu îndolia colegii de breaslă și admiratorii. În vârstă de 87 de ani, maestrul s-a aflat în ultimele 3 luni pe patul de spital din cauza unei pneumonii. Vedetă a Teatrului Nottara, Ion Dichiseanu rămâne în amintire prin rolurile jucate în peste 50 de filme, între care “Titanic Vals”, “Revanșa” sau “Pistruiatul”, dar și pentru interpretarea personajului Pierre Vaillant din popularul serial de televiziune “Toate pânzele sus”.
—
Mai multe țări europene, între care și România, protestau după ce, sub pretextul unei amenințări cu bombă la bord, regimul din Belarus a deviat şi forţat să aterizeze, la Minsk, un avion de pasageri al Ryanair la bordul căruia se afla un critic al președintelui Alexandr Lukașenko. Tânărul Roman Protasevici a fost arestat. Cazul, denunțat ca “terorism de stat”, a atras sancțiuni împotriva fostului satelit sovietic.
—
La videoconferința pe tema situației de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, președintele Klaus Iohannis pleda pentru sporirea prezenței militare a NATO pe teritoriul României. Regimul de la Kremlin masa trupe în apropierea de Donbas, regiune unde trupele ucrainene sunt în conflict cu separatiştii.
—
În luna mai, reescaladau tensiunile în Orientul Mijlociu. Palestinienii se revoltaseră întrucât poliţia israeliană le-a restricţionat accesul în unele zone din Oraşul Vechi, precum Esplanada Moscheilor. Tiruri de rachetă erau trase din Fâșia Gaza, lovind sudul statului evreu. Drept represalii, aviația israeliană bombarda intens enclava palestiniană. În tot aces timp, Statele Unite se opuneau adoptării unei rezoluții în Consiliul de Securitate al ONU, considerând-o neproductivă. Președintele turc, Recep Erdogan, îl acuza pe omologul american, Joe Biden, că are “mâinile pătate de sânge”. Acuzat de pasivitate chiar și de unii dintre colegii din Partidul Democrat, liderul de la Casa Albă și-a înăsprit tonul la adresa premierului israelian, forțându-l pe Benjamin Netanyahu să declare armistițiul.
Papa Francisc făcea apel la pace. “Violenţa alimentează violenţa”, insista Suveranul Pontif.
Bilanțul conflictului de 11 zile a depășit 200 de decese în Fâșia Gaza, între victime numărându-se numeroși civili.
—
Puternic afectată de pandemie, India este lovită de cel mai puternic ciclon din istoria sa. Format în Marea Arabiei, Tauktae atingea uscatul cu rafale de vânt de peste 200 de kilometri pe oră. Zeci de persoane au murit.
—
Olaf Scholz se angaja să îi reprezinte pe social-democraţii germani în alegerile pentru postul de cancelar. Fostul primar al orașului Hamburg avea să preia funcția, pe final de an, de la conservatoarea Angela Merkel, care s-a retras după 16 ani în fruntea Germaniei, cu o cotă de popularitate de 70%.
—
BBC prezenta scuze publice în urma unei anchete interne care a concluzionat că jurnalistul Martin Bashir a folosit “metode înșelătoare” pentru a obține un faimos interviu cu prințesa Diana în 1995. În acea discuție, Lady Di a dezvăluit că mariajul cu prințul Charles se destrăma. Interviul a fost urmărit de peste 25 de milioane de telespectatori. Judecătorul de caz a stabilit că BBC nu a respectat standardele înalte de profesionalism care îl caracterizează în general.
—
Cotaţia Bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, cobora sub pragul 38.000 de dolari. Piața crypto a fost influențată negativ de fondatorul Tesla. Elon Musk a criticat consumul de energie al firmelor care se ocupă cu minarea de monede digitale, acestea utilizând sute de computere care funcţionează non-stop pentru a verifica tranzacţiile online.
—
Chelsea câștiga Liga Campionilor, după ce echipa londoneză a învins Manchester City cu 1-0 în finala disputată pe Estádio do Dragão din Porto.
CFR Cluj devenea campioană la fotbal, gruparea ardeleană cucerind al patrulea titlu consecutiv în Liga 1.
CSM București se impunea în campionatul de handbal feminin.
—
Simona Halep era nevoită să abandoneze la debutul în turneul de la Roma. Constănțeanca suferea o accidentare la gamba stângă, ruptură musculară ale cărei efecte o vor urmări aproape tot sezonul, forțând-o să rateze Jocurile Olimpice de vară.
—
Federaţia Română de Oină făcea primul pas pentru înfiinţarea unui for internațional, în care va fi membru fondator. Structura ar urma să promoveze oina la nivel mondial, existând solicitări pentru practicarea acestui sport în mai multe țări.
—
La Eurovision, România simțea din nou, pentru al treia ediție la rând, gustul amar al ratării finalei. Concursul era câștigat de trupa italiană Maneskin.
- Andrei Paleu
