Urmează-ţi visul: Părintele Manuel Radu îşi doreşte ca niciun copil să nu mai cunoască sărăcia

Nu e ușor să crești un copil, și evident, nu e nici ieftin. Imaginați-vă cum e să ai grijă de 30, așa cum sunt copiii de la “Centrul de zi Sfântul Stelian”.

Părintele Manuel Radu și o mână de oameni au grijă că toți acești copii, care provin din familii sărace, să primească două mese calde, un pachet cu mâncare pentru școală, cărți, caiete, pixuri, ghiozdane sau haine.

Costurile de funcționare ale Centrului sunt foarte mari, mai ales pe timpul iernii, din cauza facturii la curent. În plus, nu ar strica și niște voluntari în plus, care să îi ajute pe copii să își facă temele.

Mădălin este unul dintre cei 30 de copii de la “Centrul Sfântul Stelian”. Joacă la echipa din Urlați, a fost remarcat și a fost chemat să dea probe la o școală de fotbal din Capitală. N-a putut ajunge. Părinţii n-au avut bani pentru biletul de tren până la București. Mama lui îi spune ca vor mai apărea și alte oferte. Oricum, viața nu se rezumă la fotbal…

“Dacă pasiunea lui e fotbalul, să meargă mai departe cu el. Dacă nu, să își găsească un serviciu în interior. Nu la vie, cum muncim noi. O muncă mai ușoară, că e greu…”, recunoaşte mama lui Mădălin.

Andreea are 13 ani și vine de mică la “Centrul de zi Sfântul Stelian”. Vrea să învețe cât mai mult din cât mai multe. Așa se face că mama ei dă aproape jumătate din salariul minim pe care îl câștigă pe cursuri de dans, karate, chitară, canto și în general, pe orice și-ar dori fiica ei să învețe. Fără nicio ezitare…

“Nici cu dansurile nu știu dacă ajunge undeva anume, dar în viață e bine să încerce cât mai multe. Nu vreau să lipsească din excursii. Vreau să vadă țară, să vadă viață, să vadă…”, spune mama Andreei.

Dincolo de mâncare caldă, ajutor la teme, haine sau rechizite, cei de la “Sfântul Stelian”, le-au mai dat copiilor și părinților puterea să viseze. La o viață mai bună, în care singura preocupare nu este hrana de mâine. O spune chiar Ligia, soția părintelui Manuel Radu, care admite faptul că la Centru ar mai fi nevoie de voluntari.

“Nu e ușor să lucrezi cu acești copii. Trebuie să știi cum să îi iei cu răbdare, cu înțelepciune. Trebuie să îl întelegi și să-l asculți, pentru că e și el un suflețel mic”, mărturiseşte Ligia Radu, soţia părintelui.

Răbdarea e obligatorie. Vârsta, nu… Nea Tudorică are 68 de ani și în teorie, e șoferul Centrului. În practică, e omul bun la toate.

“Până la urmă, să avem și acolo sus, după ce n-om mai fi, un pic de voluntariat, cum s-ar zice. Să facem şi ceva benevol”. Îşi doreşte pentru Centru mai mulţi voluntari cu tragere de inimă şi “care sunt oameni de bine și au cum, să ne ajute cu ce consideră”, spune nea Tudorică, voluntar la vârsta de 68 de ani.

Mâncarea caldă, pachetul pentru școală, caietele, pixurile, ghiozdanele, hainele… toate costă. Iar factura la electricitate de pe timpul iernii e o povară grea, spune părintele Manuel Radu.

“Am avea nevoie foarte mare de a construi un spațiu, o cameră tehnică, în care să montăm o centrală termică pe peleți, sau pe combustibil solid, pentru a reduce substanțial costurile pentru caldură”, declară părintele Manuel Radu.

Copiii de la “Centrul de zi Sfântul Stelian” au nevoi aparent banale pentru cei mai mulți dintre noi. Mâncare, haine sau căldură… Dar imaginați-vă cum ar fi să nu le aveți! Sau cum ar fi să vă nașteți într-o familie care trăiește dintr-un salariu minim pe economie sau din ajutorul social.

Părintele Manuel Radu știe că, pe termen lung, singura șansă a acestor copii este educația. Dar niciun copil nu poate învăța flămând și nu poate merge la școală desculț. Împreună, îi putem ajuta să-şi îndeplinească visul: visul de a se salva de un destin întunecat.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Urmează-ți visul! O campanie Europa FM realizată cu ajutorul DEDEMAN