România ar urma să primească 2,62 miliarde de euro, după ce Comisia Europeană a aprobat preliminar a patra cerere de plată din PNRR. Spre ce sectoare merg banii
Sursa foto: Shutterstock
România ar urma să primească 2,61 de miliarde de euro, bani europeni, după ce Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Banii sunt destinați digitalizării serviciilor de administrație publică, infrastructurii de sănătate, persoanelor cu dizabilități, dar și decarbonizării sectorului transporturilor și a sectorului energetic, printre altele.
Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Ce proiecte și reforme sunt finanțate
„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, a transmis joi, 14 mai, Comisia Europeană.
Principalele măsuri din cadrul acestei cereri de plată includ:
Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi, potrivit Comisiei Europene.
Urmează avizul Comitetului economic și financiar
Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată.
Comitetul economic și financiar trebuie să emită un aviz pentru România în maximum patru săptămâni. Cele 2,62 de miliarde de euro ar urma să fie trimise țării noastre în urma acestui aviz și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.
Câți bani a primit până acum România prin PNRR
România a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.
Planul de redresare și reziliență al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde EUR, din care 13,57 miliarde EUR sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde EUR, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane EUR din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.
România trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până la 31 august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
