Cum arată ouăle de Paşte în lume – GALERIE FOTO

Una dintre cele mai importante sărbători, Paştele, este sărbătorită cu mult fast peste tot în lumea creştină. Chiar dacă sunt respectate aceleaşi canoane religioase, fiecare popor are propriile tradiţii pascale.

România

În ţara noastră sunt mai multe legende şi obiceiuri despre vopsitul ouălelor de Paşte. Se spune că Maica Domnului a venit să îşi plângă fiul răstignit cu un coş plin cu ouă, pe care l-a lăsat lângă crucea acestuia. Ouale s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.

În zilele noastre, românii vopsesc ouăle în mai multe culori, însă oul roşu este adevăratul simbol al sărbătorii pascale. Potrivit tradiţiei, roşul este culoarea care reprezintă focul şi puterea lui purificatoare, dar şi sângele lui Iisus. În fiecare regiune din ţară există diverse obiceiuri de vopsire şi încondeiere a ouălor. În Bucovina şi Maramureş sunt executate de meşteri populari şi se încondeiază cu motive tradiţionale de pe cămăşile populare.

Bulgaria

La vecinii bulgari există o tradiţie veche de secole care spune că pictarea ouălor de Paşte era o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri. Foloseau acid sulfuric pentru ornare, diverse culori speciale, iar ouăle erau piese unicat. În muzeele din Bulgaria puteţi admira şi astăzi colecţii cu ouă pictate şi încondeiate din acele vremuri. Gospodinele din Bulgaria pregătesc ouăle de Paşte printr-o metodă mai puţin obişnuită. Lipesc sau leagă diferite frunze pe suprafaţa oului şi apoi se introduc în vopsea. Când se usucă ouăle, frunzele se dezlipesc.

Ungaria

Tradiţia predominantă în Ungaria este vopsitul ouălor în roşu şi galben. Motivele ornamentale folosite sunt: stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă, femei cu coşuri cu ouă în mână. În satele din Ungaria există un obicei de Paşti. Fetele sunt duse la fântână şi sunt stropite cu apă de către flăcăi.

Polonia

Polonezii au şi ei metodele lor de vopsire a ouălor de Paşte. Pentru a obţine un anumit desen, se cufunda oul în culoare, iar când aceasta s-a uscat, se desenează cu ceară. Oul se introduce apoi în borş de sfeclă sau în oţet, astfel că părţile neacoperite se decolorează.  După ce se îndepărtează ceara, râmâne desenul colorat pe fond alb. Cele mai răspândite motive folosite de gospodinele din Polonia sunt crenguţa, bradul şi morişca.

Rusia

Încondeierea oualor este una dintre tradiţiile pascale de bază din Rusia, culoarea cea mai frecvent folosită pentru vopsire fiind roşu. În Rusia se obişnuieşte să se spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de momentul răstignirii. Ruşii dăruiesc prietenilor şi celor din familie ouă vopsite şi decorate cu diverse motive.

Ucraina

Vopsitul ouălor în Ucraina se bazează pe vopseluri naturale extrase din plante, precum foile de ceapă, florile de tei, frunzele de mesteacăn sau boabele de soc. Ca şi în Rusia, ucrainenii se duc în zilele sărbătorilor de Paşte la cimitir, cu cozonaci, vin şi ouă. Pentru cinstirea morţilor, ouăle se rostogolesc pe morminte, apoi se îngroapă în pământ sau se consumă pe loc de către membrii familiei ori se dau de pomană celor nevoiaşi. De Paştă, rudele şi îndrăgostiţii îşi dăruiesc ouă vopsite şi ornate. Se spune că acela al cărui ou nu se sparge va trăi mai mult.

Republica Moldova

În zonele rurale ale Moldovei, se crede că cei care ciocnesc ouăle se vor întâlni şi în viaţa de apoi. O altă superstiţie specifică Moldovei este aceea de a pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă, în dimineaţa primei zile de Paşte. În acelaşi recipient se mai pun şi bănuţi. Copiii trebuie să-şi atingă faţa cu ouăle şi să se clătească cu apă pentru a avea un an îmbelşugat. Încondeierea ouălor se realizează folosind tehnici speciale şi constă în aplicarea unor desene deosebite, frunze, brazi, flori, crucea Paştelui şi icoane pictate.

Grecia

Pentru poporul elen, ouăle simbolizează un omagiu adus sângelui lui Iisus, fiind totodată un simbol al fertilităţii şi al belşugului. În prima zi de Paşte, au loc, în aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se friptură de miel, ouă, salate şi prăjituri. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, care se numeşte Christopsomon.

Italia

Prima zi de Paşte este o zi a fericirii şi a speranţei renăscute. Oamenii consumă produse tradiţionale, dintre care cea mai importantă este friptura de miel, consumată împreună cu o salată de ouă fierte.

Anglia

 

Englezii au un obicei de a le dărui celor dragi ouă de ciocolată foarte mari.

Suedia

În Suedia, ouale se ornează cu desene hazlii, cu rime şi inscripţii care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. Ouale de Paşte au darul de a prezice: dacă nu sunt pline, înseamnă că hambarele vor fi goale în anul acela. Va avea noroc fericitul care găseşte un ou cu două gălbenuşuri: se va căsători sau logodi.

Elveţia

Tradiţia spune că ouăle sunt aduse de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc cuiburi din flori de primăvară în care acestea să fie depuse. Există şi obiceiul „Vânatul iepurelui de Paşti, când cei mici caută prin grădină ouăle bine ascunse. Se ciocnesc ouăle, cel spart este oferit învingătorului.

Olanda

Obiceiul ciocnitului se păstrează şi astăzi în Olanda. În zilele de Paşte, tradiţional se mănâncă ouă cu o anumită prăjitură. Ouăle sunt vopsite în verde, se ascund în iarbă şi sunt căutate de copii. În Olanda, preoţii primesc ouă vopsite, iar fetele le dăruiesc flăcăilor.