Senatorul Ștefan Pălărie, despre scăderea cu 13% a numărului cadrelor didactice: tinerii au ridicat două probleme. „Am simțit că îmi vine să intru în pământ de rușine” | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
O cercetare recentă, prezentată în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat, indică o scădere cu 13% (30.450 de profesori) a personalului didactic între 2020 și 2026. Salarizarea este una dintre cauze, a punctat senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele comisiei, în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, moderată de profesorul Marcel Bartic. O altă cauză a acestui fenomen este depopularea județelor și orașelor. Cu toate acestea, senatorul spune că tinerii ar fi dispuși să intre în sistemul de învățământ și să se întoarcă în județele din care provin, chiar și pentru un salariu modest, cel puțin pentru o perioadă, dacă ar fi îndeplinite două condiții.
Studenții ar putea accepta să intre în sistem cu două condiții. Ștefan Pălărie: „am simțit că îmi vine să intru în pământ de rușine”
Ștefan Pălărie: „Reprezentanții studenților care au luat cuvântul, prin mărturiile lor foarte umane și emoționale, au spus următoarele: Eu înțeleg că poate nu pot să fiu un profesor debutant foarte bine plătit. Dar vă pot spune în ce condiții eu m-aș întoarce în Cluj, unde am absolvit, să devin din nou profesor, sau în Baia Mare, locul natal, de unde am plecat, ca să fiu profesor. Și toți reprezentanții studenților, ai tinerilor și ai viitorilor absolvenți care ar putea fi atrași către meserie au spus: Putem accepta sacrificiul pe o perioadă scurtă de o salarizare insuficientă sau nu foarte atractivă, dar cu două condiții.
Unu: au nevoie de un mediu care să le dea provocări și oportunități de creștere. Deci, dacă intru în această situație, aș vrea să înțeleg unde voi fi peste 3 ani, peste 5 ani, peste 10 ani și, în măsura în care am niște planuri posibile de carieră, unde eu înțeleg cum pot să mă dezvolt profesional și financiar, apropo de salarizare, dar și din perspectiva dezvoltării personale. Și a doua chestiune pe care au invocat-o, și aici pur și simplu am simțit că îmi vine să intru în pământ de rușine: predictibilitate.”
Ștefan Pălărie, despre birocrația în procesul de înscriere la titularizare: „punem sticlă de lapte ca să știm ordinea celor care au venit de dimineață”
Cât despre parcursul obositor pe care trebuie să-l urmeze un aspirant la postul de profesor, Ștefan Pălărie a amintit de perioada pandemiei, când lucrurile păreau să se redreseze în ceea ce privește birocrația. Cu toate acestea, după ridicarea restricțiilor sanitare, s-a renunțat la procesul de digitalizare, decizie pe care senatorul recunoaște că nu o înțelege.
Ștefan Pălărie: „Iar în privința aceasta, faptul că în perioada pandemiei, culmea, pandemia ne-a forțat să avem o inovație pe zona de dosarizare și să avem o posibilitate de a depune dosarul online, tocmai pentru că în perioada respectivă a titularizării era un vârf de decese COVID. Asta a forțat atunci să nu mai putem să stăm la coadă și am găsit o soluție. După ce a dispărut pandemia, culmea, am ajuns să revenim la forma veche, la coadă, unde punem sticlă de lapte ca să știm ordinea celor care au venit de dimineață.
Asta trebuie să dispară. Adică asta este o chestiune care ține, în opinia mea, de organizarea Ministerului Educației. Sigur, îmi este ușor să spun din Senat ce ar trebui să facă Executivul, dar cred că acolo ar trebui să fie în linie cu ceea ce miniștrii Educației au promis: digitalizare, debirocratizare, simplificarea procedurilor, mai ales în privința celor care aplică multianual, că dădeați acest caz. Acolo ar trebui să fie mai simplu.”
Ștefan Pălărie: „Cred că o întrebare foarte importantă este: ce facem cu titularizarea?”
Digitalizarea nu rezolvă problemele din Educație, afirmă Ștefan Pălărie, care oferă câteva soluții în acest sens.
Ștefan Pălărie: „Dar eu cred că reforma reală în Educație nu se reduce doar la ideea că, în loc de coadă, așteptăm într-o aplicație digitalizată, într-o platformă, să vedem rezultatul. Cred că o întrebare foarte importantă este ce facem cu titularizarea. Există nenumărate state în care titularizarea a fost înlocuită cu formule de licențiere în profesie, cu formule descentralizate de angajare la decizia școlii, în baza unor formări.
O altă temă care a fost discutată în dezbatere a fost dubla sau tripla specializare, pe modelul altor țări. Și aici este, de asemenea, o chestiune foarte complicată, pentru că îndrăznesc să spun o teorie pentru care s-ar putea să fim admonestați de către ascultători. Și anume că, dacă ești un profesor excelent de fizică la gimnaziu, eu cred că, cu un pic de efort, ai putea să predai și biologia la clasele a V-a și a VI-a, fără să fii absolvent de universitate de biologie.”
Astăzi, luni, a fost ultima zi de înscriere la examenul de titularizare, conform calendarului oficial. Anul acesta sunt disponibile aproximativ 20.000 de posturi titularizabile complete, cele mai multe pentru educatori și învățători.
După validarea dosarelor, candidații sunt repartizați pentru susținerea probei practice – inspecția la clasă –, care se desfășoară în perioada 8–30 iunie. Următoarea etapă este proba scrisă, programată pe 21 iulie, la disciplina aleasă, examen ce durează patru ore.
Pentru a obține un post de titular, candidații trebuie să obțină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât și la inspecția la clasă.
Rezultatele finale, calculate ca medie între nota obținută la inspecție și cea de la proba scrisă, vor fi afișate pe 4 august, iar repartizarea candidaților se va încheia pe 21 august.
