Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare în diferite regiuni ale României

Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor, este ultima și, totodată, cea mai aspră perioadă a Postului Paștelui. Ea începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare. De fapt, este o săptămână aparte a postului, care se adaugă celor 40 de zile propriu-zise și amintește de patimile lui Iisus Hristos din aceste zile. În fiecare regiune a țării s-au păstrat tradiții și obiceiuri specifice.

Bucovina

În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramuri de salcie sfințite, pentru ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte atunci când începea să cadă grindina. Ramurile de salcie aveau însă, în principal, rolul de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, potrivit crestinortodox.ro.

Exista și obiceiul ca părinții să-și lovească ușor copiii cu nuielușe de salcie, atunci când se întorceau de la biserică, crezând că astfel vor crește sănătoși și înțelepți.

În Sâmbăta Mare are loc și sacrificarea mielului, din a cărui carne se pregătesc mâncăruri tradiționale precum drobul – numit în Bucovina cighir –, friptura și borșul de miel.

Maramureș

În Maramureș, Săptămâna Patimilor este cunoscută drept Săptămâna Neagră. În această perioadă, toată lumea este ocupată cu pregătirile pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

Se face curățenie generală în casă, în curte și în gospodărie: se mătură curțile, se repară gardurile, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se curăță geamurile și se aerisesc hainele, așternuturile și covoarele. Se face curățenie și în grajdul animalelor, care este văruit pe interior.

Bărbații muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, după care revin în gospodărie și își ajută soțiile la treburile casei.

În această săptămână, oamenii poartă haine de doliu, iar casa este împodobită în culori închise, precum negru și albastru închis. Ștergarele sunt schimbate în ziua de Paște cu unele albe, iar femeile își schimbă portul.

Transilvania

În Transilvania s-au păstrat colindele de Paște, cântări interpretate doar în cadrul liturgic, în biserică, de obicei în timp ce credincioșii se împărtășesc. Linia lor melodică este asemănătoare pricesnelor din tradiția bizantină, iar textele vorbesc despre durere și jertfa lui Iisus Hristos.

În Munții Apuseni se păstrează și obiceiul focului viu, numit Hodaite, varianta locală a Alimorilor. Pe dealurile și munții din jurul satelor, copiii mai mari aprindeau mănunchiuri de nuiele împletite cu foi de porumb și paie.

Muntenia

În Muntenia există și o tradiție mai aparte. Băieții și fetele tinere aduc o sfoară la biserică și, după fiecare evanghelie citită, fac câte un nod, punându-și o dorință și rugându-se pentru împlinirea ei.

Sfoara este apoi dusă acasă și pusă sub pernă, în noaptea de joi spre vineri, pentru a-l visa pe cel ursit. Atunci când dorința se împlinește, nodul este dezlegat.

Oltenia

Potrivit tradiției, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, deoarece se spune că, dacă dorm în această zi, vor fi somnoroase tot anul.

Vinerea Mare este considerată ziua scăldatului. Conform obiceiului, cel care se scufundă de trei ori în apă rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă în această zi, se crede că anul va fi bogat, cu recolte bune.

În ziua de Paște, oltenii poartă haine noi, în semn de respect pentru marea sărbătoare.

Dobrogea

În Dobrogea, în dimineața zilei de Paște, înainte de ivirea zorilor, oamenii obișnuiesc să se spele pe față cu apă dintr-o cană în care se află un ou roșu și un bănuț de argint. Se spune că acest ritual îi va feri pe toți cei din casă de rele în anul care urmează.