Mihaela Nabăr atrage atenția asupra bullyingului în școli: „Degeaba lucrăm cu copilul dacă nu intervenim asupra profesorului și părintelui” | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
Prevenirea bullyingului în școli nu se poate face doar prin intervenții asupra copiilor, ci presupune implicarea profesorilor și a părinților, atrage atenția Mihaela Nabăr, director executiv al Asociației World Vision România. Invitată de Marcel Bartic la emisiunea „Academia Europa FM”, aceasta a vorbit despre ghidul practic „Școala în care ne simțim bine”, un manual pentru crearea unui climat sigur în școli, realizat pe parcursul a trei ani, pe baza unor programe și activități desfășurate alături de elevi, părinți și cadre didactice.
Ghidul reunește metode de intervenție și modele de activități adaptate diferitelor tipuri de școli și comunități. Mihaela Nabăr spune că materialul a fost construit pornind de la experiența acumulată în ultimii trei ani, în urma testării și evaluării unor modele de prevenire a bullyingului.
Un ghid practic pentru prevenirea bullyingului, după trei ani de programe în școli
Ghidul Asociației World Vision Romania a apărut din nevoia de a trece de la discuțiile despre bullying și protocoalele de intervenție la instrumente concrete, care să poată fi folosite în școli, spune Mihaela Nabăr.
„Ghidul ăsta a apărut din dorința, așa cum spuneai și tu, Marcel, de a ieși cu ceva practic. Simțeam că vorbim foarte mult și am vorbit în ultimii ani destul de mult despre bullying, despre ce să facem, despre protocoale de intervenție și despre planuri de acțiune. Avem și ordine care fac referire la cum să intervenim în școli, dar, ce să vezi, de foarte multe ori ajungem la situații de violență gravă în școli, așa cum am văzut în ultimul timp”, a spus Mihaela Nabăr.
Programul derulat în ultimii trei ani a urmărit crearea unui climat sigur în școli și prevenirea situațiilor de bullying. În cadrul acestuia, au fost testate și evaluate mai multe modele de intervenție, adaptate în funcție de dimensiunea școlilor, mediul în care funcționează și vulnerabilitățile comunităților.
„Programul pe care noi l-am avut în ultimii trei ani, care face referire exclusiv la crearea unui climat sigur în școală și la prevenirea situațiilor de bullying în școală, la ce metode contextualizate să aplicăm, practic, cei trei ani de implementare s-au terminat cu acest ghid. Am luat modele de implementare, le-am testat, le-am pilotat, le-am măsurat, am revenit acolo și am lucrat cu 55 de organizații neguvernamentale, medii, mari, mici, pe cam aceleași tipuri de modele, doar că un pic contextualizate, în funcție de școli mari, școli mici, vulnerabilitate, rural, urban, toate tipurile astea. Am lucrat foarte mult cu copii, părinți, profesori, deci ghidul merge către toate aceste categorii, pentru că ne-am dat seama că degeaba lucrăm cu copilul dacă nu intervenim asupra profesorului, dacă nu lucrăm cu părintele și așa mai departe”, a transmis directorul executiv al Asociației World Vision România.
Comportamentul copiilor poate reflecta ceea ce văd acasă
Un alt aspect important în prevenirea bullyingului este implicarea părinților. Potrivit Mihaelei Nabăr, intervențiile nu trebuie să se limiteze la copil, deoarece comportamentele acestuia pot avea legătură cu exemplele pe care le observă în familie.
„Ce mai facem, și este foarte important, în toate tipurile noastre de programe și proiecte, nu ne ducem doar către copil. Sunt situații în care colegii mei, psihologi, consilieri, vorbesc și cu părintele și, de foarte multe ori, exact așa cum vorbești cu copilul, constatăm că acel comportament al copilului vine de la părinte, pentru că îl întrebăm: Dar tu acasă ce faci? Dar cum faci? Dar în copilărie ce făceai? Și vedem că, de fapt, ceea ce face copilul este o copie a ceea ce face părintele”, a subliniat Mihaela Nabăr.
Părinții trebuie să știe cum să-și protejeze copiii în mediul digital
Mihaela Nabăr spune că materialul urmărește inclusiv dezvoltarea competențelor digitale ale adulților, astfel încât aceștia să poată înțelege și gestiona mai bine riscurile din mediul online.
„Adică este vorba despre prezența părintelui în viața și în activitatea copilului. Sunt metode, inclusiv modele de discuție pe care ar trebui să le ai cu copilul, astfel încât să înțelegi unde este el, de unde își ia informația, cum își face selecția informației, ce îl afectează, ce nu îl afectează. Mai mult de atât, sunt niște activități care duc și la creșterea competențelor digitale ale părintelui, pentru că nu toți suntem pregătiți. Îi învățăm pe părinți la ce să se uite, ce limite să impună, inclusiv în zona digitală.”, a punctat Mihaela Nabăr.
Profesorul Marcel Bartic: „Orice bully are nevoie de public”. „Hai să începem să dăm mai puțină atenție”
Marcel Bartic a încheiat discuția cu o observație despre rolul martorilor în situațiile de bullying. Atenția acordată agresorilor poate contribui la perpetuarea acestor comportamente, motiv pentru care copiii sunt încurajați să nu le ofere publicul pe care îl caută.
„Orice bully are nevoie de public, are nevoie de atenție. Hai să începem să dăm mai puțină atenție. Că suntem copiii mai mici, că suntem copiii mai mari, că se întâmplă și pe acolo, hai să nu mai dăm atenție, pentru că, în felul ăsta, nemaiavând public, nici ei nu vor mai avea comportamentele respective.”, a îndemnat profesorul Marcel Bartic.
