De ce este important ca tinerii să studieze istoria Holocaustului în România. Explicațiile cercetătorului Marius Cazan | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
Pe 9 octombrie s-au împlinit 85 de ani de la deportarea evreilor în Transnistria. Deși în școli se studiază Istoria evreilor. Holocaustul, iar autoritățile române organizează sau susțin acțiuni de comemorare, antisemitismul pare să ia amploare. Cum ar putea contribui școala la o mai bună înțelegere a adevărului istoric de către generația tânără? Studierea trecutului îi ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine istoria propriului stat, a explicat Marius Cazan, cercetător în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în emisiunea „Piața Victoriei”, moderată de profesorul Marcel Bartic.
Marius Cazan: „Disciplina aceasta nu prezintă istoria unui popor sau a unei comunități separat de realitățile istorice ale statului român”
Disciplina Istoria evreilor. Holocaustul nu înseamnă studierea istoriei poporului evreu, așa cum cred unii, ci urmărește evoluția comunităților evreiești din spațiul românesc din secolul al XIV-lea până în secolul al XX-lea, a precizat cercetătorul. Astfel, elevii de clasa a XI-a sau a XII-a, în funcție de profil, află cum au contribuit aceste comunități la dezvoltarea economică, socială, culturală și științifică a României, dar și cum au fost marginalizate și persecutate de-a lungul timpului.
Marius Cazan: „Disciplina aceasta nu prezintă istoria unui popor sau a unei comunități separat de realitățile istorice ale statului român. De fapt, Istoria evreilor. Holocaustul, deși se numește așa, este o disciplină care, din perspectiva informației istorice, tratează relația foarte complicată pe care statul român modern, mai ales în secolele al XIX-lea și al XX-lea, a avut-o cu o parte a cetățenilor săi. Cred că este important să înțelegem cât de sinuoasă a fost relația autorităților române cu această parte a populației, de-a lungul a aproape un secol și jumătate. Un alt aspect important este contribuția membrilor comunității evreiești la modernizarea României, în special în secolul al XIX-lea. Totodată, trebuie înțelese nevoile și revendicările civice ale acestora. Un capitol deosebit de sensibil este cel al persecuțiilor care au dus la distrugerea unei mari părți a comunității evreiești din România, pe fondul măsurilor luate de autorități și al ideologiilor antisemite care au prins rădăcini în societatea românească.”
Marius Cazan: Trebuie să ne uităm la trecut fără a ne pune pe umeri povara moștenirii
Marius Cazan atrage atenția și asupra modului în care ar trebui privit trecutul: cunoașterea istoriei presupune înțelegerea faptelor așa cum s-au petrecut, fără ca oamenii să se considere personal responsabili pentru acțiunile generațiilor anterioare. „Să ne uităm la trecut fără a ne pune pe umeri, fiecare dintre noi, povara moștenirii pe care trecutul ne-o aduce”, a afirmat acesta.
Manifestările antisemite, prezente în societatea românească
Trecutului este cu atât mai importantă în contextul în care discursurile extremiste și manifestările antisemite continuă să fie prezente în societatea românească. Potrivit celui de-al șaselea raport anual de monitorizare publicat de Institutul „Elie Wiesel” la 16 iulie 2025, care analizează perioada mai 2024 – aprilie 2025, anul electoral 2024–2025 a fost marcat de intensificarea discursului extremist de dreapta, de glorificarea unor figuri fasciste și legionare și de răspândirea mesajelor care neagă sau relativizează Holocaustul.
Aceste manifestări au fost prezente atât în spațiul politic și public, cât și pe rețelele sociale și pe site-urile cu orientare extremistă. Institutul semnalează inclusiv amenințări și mesaje care instigă la ură, violență sau exterminare.
Astfel, este limpede că a studia Istoria evreilor. Holocaustul nu înseamnă doar cunoașterea unor evenimente tragice din trecut, ci și înțelegerea consecințelor pe care le pot avea antisemitismul, propaganda și normalizarea ideologiilor extremiste, a mai precizat cercetătorul.
Holocaustul în România
Potrivit unui raport al Institutului „Elie Wiesel”, în timpul Holocaustului din România și din teritoriile aflate sub controlul său în Al Doilea Război Mondial au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, precum și aproximativ 11.000 de romi. Raportul menționează că aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată atunci sub administrație maghiară, precum și 5.000 de evrei români din alte țări europene au murit în timpul Holocaustului, notează Agenția Media a Armatei.
