Roxana Sicoe-Tirea, despre protestele din Franța: „Problema fundamentală – incapacitatea instituțiilor de a asculta cetățenii înainte ca nemulțumirea să se transforme într-o criză” | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Protestele din Franța, izbucnite pe 17 septembrie la un liceu din țară și extinse rapid în întreaga Franță, arată „incapacitatea instituțiilor de a asculta cetățenii înainte ca nemulțumirea să se transforme într-o criză”, spune scriitoarea și profesoara Roxana Sicoe-Tirea, scriitoare, critic literar și profesoară la Universitatea Paris, într-o intervenție telefonică la emisiunea „Academia Europa FM”. Pe 17 septembrie, profesorii unui liceu din Franța au intrat în grevă, reclamând lipsa a zece cadre didactice. A doua zi, elevii de la același liceu s-au alăturat și au blocat activitatea. Mobilizarea s-a extins la nivel național în câteva zile. Mișcării i s-au alăturat și studenții la începutul lunii octombrie. Dar o lună mai târziu, protestele din Educație au fost perturbate de grupuri violente amestecate printre protestatarii pașnici.
Marcel Bartic: Sunt șanse ca, după aceste proteste, să se schimbe lucrurile în liceele și universitățile din Franța?
Roxana Sicoe-Tirea: „Multe lucruri care s-au întâmplat în aceste zile puteau fi prevenite printr-un dialog constructiv”
Roxana Sicoe-Tirea: „E o întrebare foarte grea și cred că ar trebui adresată Guvernului, care totuși a găsit, începe să găsească, ca prin minune, resurse. Pe mine, încă o dată, ceea ce mă deranjează este răspunsul tardiv și faptul că multe lucruri care s-au întâmplat în aceste zile puteau fi prevenite printr-un dialog constructiv, un dialog democratic.
Da, cred că există șanse. Acum, e clar că, din România, putem considera că Franța are totuși un sistem de învățământ privilegiat. Franța dispune de o infrastructură educațională solidă, de universități care sunt într-adevăr aproape gratuite și de mecanisme importante de protecție socială, în timp ce în România ne confruntăm cu subfinanțarea structurală și cu disparități teritoriale tot mai accentuate, deși acestea există și în Franța”.
Roxana Sicoe-Tirea: „Statul cere performanță, inovare și excelență, dar nu garantează nici condițiile materiale”
Potrivit acesteia, între Franța și România există o asemănare fundamentală.
Roxana Sicoe-Tirea: „În ambele, educația este declarată prioritate națională, în timp ce profesorii și studenții resimt consecințele, de ani de zile, ale unor politici bugetare și ale unor reforme succesive, adesea lipsite de continuitate. De exemplu, în Franța, dificultățile de recrutare și precaritatea personalului din învățământul liceal și universitar coexistă cu ambiția excelenței academice. În România, greva profesorilor din 2023 și contestarea măsurilor de austeritate din 2025 au evidențiat tensiunea dintre imperativele bugetare și condițiile reale de predare. Aici apare, aș spune eu, un paradox comun: statul cere performanță, inovare și excelență, dar nu garantează nici condițiile materiale, nici pe cele umane care să le facă posibile”.
Cadrul didactic universitar consideră că în România nu se va ajunge la proteste atât de violente în rândul elevilor ori al studenților.
Roxana Sicoe-Tirea: „În România, din punctul meu de vedere, conflictele din educație au fost mai frecvent articulate în jurul revendicărilor profesionale”
Roxana Sicoe-Tirea: „În România nu cred că se va ajunge la așa ceva. În Franța, mobilizarea elevilor, studenților și sindicatelor are totuși o tradiție foarte puternică și produce rapid alianțe sociale, în timp ce în România, din punctul meu de vedere, conflictele din educație au fost mai frecvent articulate în jurul revendicărilor profesionale.
Dar problema democratică rămâne aceeași: instituțiile par uneori mult mai receptive la tensiunea protestelor decât la dialogul preventiv. Cred că aceasta este o problemă globală.
Eu sper să primim o răspuns al forțelor de ordine care au scăpat totuși multe de sub control în aceste zile și până primim o răspuns, totuși pentru mine această problemă fundamentală rămâne incapacitatea instituțiilor de a asculta cetățenii înainte ca nemulțumirea să se transforme într-o criză”.
