Mărțișor, Martenița sau Mărțiguș: De la firul roșu împletit cu cel alb la „explozie de creativitate”. De ce rezistă de mii de ani tradiția unică din sud-estul Europei? GALERIE FOTO
Tarabele sunt pline, iar doamnele și domnișoarele le poartă în piept. Mărțișorul este unul dintre cele mai populare și cele mai puternice obiceiuri românești. Rezistă de mii de ani în mai multe țări din Balcanii de Est și va continua să existe și să aducă bucurie mult timp de-acum încolo. Pentru că – iată – Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO.
Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-estul Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din Balcani îl sărbătoresc. Felul în care e sărbătorit face însă ca fiecare mărţişor să fie unic în fiecare ţară.
I se spune Marteniţa – în Bulgaria, sau Măselnița în Rusia, Martinka în Serbia sau Mart în Grecia de Nord sau Mărţiguș în Republica Moldova.
Peste tot, nu lipsește însă șnurul alb și roșu.
Ce spun oamenii despre Mărțișor
„Cam toate mărțișoarele un pic schimbate față de ce era când eram noi mai mici, dar frumoase, în general, da”, spune o femeie.
„Am cumpărat pentru colegele mele de la școală, pentru neamuri”, spune un băiețel.
„Să dea la fiecare. Are fiecare o mamă, o fată, o nevastă”, spune un bărbat.
„E ceva tradițional, nu”, se întreabă retoric un alt bărbat.
Un sondaj realizat în urmă cu câțiva ani arăta că peste 88 % dintre românii de la oraș oferă mărțișoare.
De la tarabă la mall: Cum supraviețuiește tradiția Mărțișorului. Ionela Lungu: „Nu credeau că există și altfel de mărțișoare”
„Cred că este și ideea de a dărui. Dar Mărțișorul, adică de unde s-a pornit cu firul alb și roșu, acum a ajuns să fie o explozie de creativitate”, spune Ionela Lungu, meșter popular din Humulești, care face mărțișoare cu personaje din poveștile lui Ion Creangă.
Anul acesta nu s-a mai dus la târg să-și vândă mărțișoarele, ci la Mall, unde vin tinerii care „nu credeau că există și altfel de mărțișoare. Din lut și cu fire de in, de cânepă, cu băsmăluțe, cu lână, cu postav”.
Mărțișorul, în Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO din 2017
Legendele despre mărțișor sunt multe, legate de Baba Dochia sau de baba Martha – la vecinii bulgari. Ele pornesc, însă, din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor și marchează renașterea naturii.
Din 2017 este în Patrimoniul imaterial al UNESCO, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova.
Sursa colaj foto: Ionela Lungu
