DEȘTEPTAREA: Testul poligraf la angajare, controversă după cazul unei tinere din București
O tânără din București susține că i s-a cerut să susțină un test cu detectorul de minciuni pentru un post în social media marketing, o practică care a stârnit controverse în mediul online și ridică întrebări despre limitele proceselor de recrutare, potrivit Observator News..
Potrivit relatării sale, testul era prezentat ca opțional, însă candidata a simțit că refuzul ar fi dus la eliminarea din procesul de selecție. Întrebările au vizat inclusiv viața privată, cum ar fi consumul de substanțe în ultimii cinci ani sau loialitatea față de foștii angajatori.
Întrebări personale și presiune în procesul de recrutare
Tânăra a acceptat testul, dar spune că experiența a fost „extrem de stresantă și intruzivă”. În final, nu a primit jobul. Cazul a devenit viral pe TikTok și a generat dezbateri despre cât de departe pot merge angajatorii în evaluarea candidaților.
Utilizarea testului poligraf în recrutare nu este o practică obișnuită pentru majoritatea domeniilor, mai ales pentru poziții din zona de marketing sau comunicare. Întrebările legate de viața personală pot ridica probleme legate de confidențialitate și etică profesională.
Specialist HR: limitele utilizării testului poligraf
Subiectul a fost discutat și în emisiunea „Deșteptarea”, unde Adrian Luca și Luca Pastia au vorbit cu Gabriela Roșca, specialist în resurse umane, despre implicațiile unei astfel de cerințe în procesul de angajare.
Gabriela Roșca este specialist HR și analizează procesele de recrutare și selecție a personalului. În contextul acestui caz, ea a explicat că metodele de evaluare trebuie să fie relevante pentru job și să respecte drepturile candidaților, inclusiv viața privată și consimțământul real, fără presiuni indirecte.
O practică discutabilă în afara domeniilor sensibile
Testele poligraf sunt folosite, în anumite situații, în domenii care implică securitate sau acces la informații sensibile. În alte industrii, însă, utilizarea lor poate fi considerată disproporționată și dificil de justificat.
Cazul readuce în discuție nevoia de transparență în recrutare și de stabilire clară a limitelor între evaluarea profesională și viața personală a candidaților.
