Astăzi se împlinesc 1890 de ani de atestare documentară a localității miniere din Apuseni, denumită în latină Alburnus Maior. Cea mai veche tăbliță cerată descoperită în galeriile romane din Roșia Montată este datată 6 februarie 131.
”Din păcate, condițiile deosebite din acest an nu ne-au permis să organizăm o petrecere în toată regula pentru Roșia Montană, așa cum făceam de obicei.
Până când lucrurile vor reveni la normal și ne vom putea întâlni și fizic, vă asigurăm că lupta pentru a face din Roșia Montană o localitate sustenabilă, bazată pe dezvoltare durabilă, inclusă în patrimoniul UNESCO, continuă.
În timp ce așteptăm ca decidenții din cadrul UNESCO să se pronunțe asupra dosarului redepus anul trecut, activitățile restaurare a patrimoniului și de ajutor acordat localității merg mai departe.
Ce putem face acum pentru Roșia Montană este să ne implicăm în conservarea patrimoniului din localitate. De această dată, ne alăturăm campaniei Adoptă o Casă la Roșia Montană pentru restaurarea Lapidariului de la Muzeul Mineritului din localitate, ce adăpostește vestigii romane de pe vremea atestării așezării”, transmite organizația Prietenii Roșiei Montane.
Roșia Montană
A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria sub numele de Alburnus Maior.
Primul document în care s-a specificat acest nume,Alburnus Maior, este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.
În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară.
Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană.
Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă.
Ele au folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac artificial.
Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor.
În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848, Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.
Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hașdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.
Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve.
Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci.
Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.
Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.
Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.
În septembrie 2013 au fost organizate o serie de proteste privind Proiectul Roșia Montană pentru repornirea mineritului în Munții Apuseni.
Protestatarii din acea perioadă spuneau că proiectul minier ar distruge mediul și patrimoniul de la Roșia Montană și cereau retragerea legii care ar permite ca acest proiect să înceapă.
Tot atunci s-a cerut demisia președintelui Traian Băsescu și a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation.
Protestele au fost organizate în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte orașe din România.
Campania „Salvați Roșia Montană” a fost văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română din 1989.
Guvernul a reluat procedura de înscriere a Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO
În ianuarie 2020, Ministerul Culturii a anunțat, într-o conferință de presă, că a reluat procedura de înscriere a Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, chiar în ultima zi în care putea fi demarat procesul. La momentul respectiv, premierul în funcție Ludovic Orban a declarat că Guvernul vrea înscrierea sitului Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO, dar guvernele PSD l-au blocat.
Pe de altă parte, Gabriel Resources a declanșat procedura legală prin care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.
Proiectul de la Roșia Montană a fost stopat după protestele masive de stradă din 2013.
