China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și spune că vrea reunificarea cu insula, de preferat pe cale pașnică, dar fără să excludă folosirea forței. De cealaltă parte, Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale cu Taipei, dar rămân principalul furnizor de armament al Taiwanului, lucru criticat constant de autoritățile chineze.
„Problema Taiwanului este cea mai sensibilă în relațiile chino-americane. Dacă este gestionată corect, relațiile dintre cele două țări pot rămâne stabile. Dacă este gestionată greșit, cele două state pot ajunge la confruntare sau chiar conflict”, a declarat Xi Jinping.
Potrivit presei chineze, liderul de la Beijing a folosit un termen care nu indică neapărat un conflict militar, ci poate descrie și tensiuni diplomatice sau politice puternice.
Xi a subliniat totodată că „separatismul taiwanez este incompatibil cu pacea în Strâmtoarea Taiwan”, regiunea care separă insula de China continentală.
China solicită în mod regulat Statelor Unite să nu ofere sprijin militar şi diplomatic actualelor autorităţi taiwaneze, care provin dintr-un partid cu o poziţie tradiţional pro-independenţă.
În ultimii ani, Beijingul și-a intensificat exercițiile militare în jurul insulei, mai ales după alegerea lui Tsai Ing-wen în 2016 și, ulterior, a succesorului său Lai Ching-te în 2024, ambii respingând ferm revendicările teritoriale ale Chinei.
La rândul său, guvernul taiwanez a transmis joi că Statele Unite și-au reafirmat „sprijinul clar și ferm” pentru Taiwan în cadrul întâlnirii dintre Donald Trump și Xi Jinping de la Beijing.
„Partea americană și-a exprimat în repetate rânduri susținerea clară și fermă pentru Taiwan”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului taiwanez, Michelle Lee.
