Declarația comună adoptată la București, în cadrul summitului B9. Statele reafirmă sprijinul NATO pentru apărarea Flancului Estic și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria adoptă o „abținere constructivă”

13/05/2026

Sursa foto: Administrația Prezidențială

Liderii de state și de guverne prezenți pe 13 mai la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni au transmis miercuri o declarație comună prin care reafirmă că NATO prioritizează apărarea colectivă, își concentrează eforturile pentru a proteja infrastructura maritimă critică și își asumă creșterea investițiilor în apărare. „NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată”, transmit statele B9 și statele nordie, prezente la summit.

Liderii statelor din formatul B9 și ai țărilor nordice reafirmă, într-o declarație comună, că rămân uniți în fața amenințărilor Rusiei și cer consolidarea apărării NATO pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră și Arctica.

„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator”, se arată în declarația comună.

Creșterea investițiilor în apărare și consolidarea sistemelor antiaeriene, susțină în declarația comună

Statele participante susțin creșterea investițiilor în apărare și accelerarea obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru securitate și apărare. Potrivit declarației, Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” pentru securitatea aliaților.

„Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare”, se arată în declarația comună.

Consolidarea apărării aeriene și antirachetă, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian NATO de către Rusia, constituie un alt punct important al documentului.

„Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO”, potivit documentului.

Totodată, declarația mai vorbește despre nevoia de extindere a infrastructurii militare și energetice NATO pe Flancul Estic, inclusiv a sistemului de conducte pentru combustibil, precum și despre protejarea infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație.

„Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”, afirmă statele B9 și aliații nordici

Aliații din formatul B9 și statele nordice mai cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru oprirea războiului. În declarația comună, statele participante susțin continuarea ajutorului militar pentru Kiev și sprijină eforturile diplomatice pentru obținerea unei păci „juste și durabile”.

„Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală.”

Documentul precizează că aliații vor continua să susțină necesitățile urgente de apărare ale Ucrainei, inclusiv prin mecanisme NATO dedicate achizițiilor militare.

Statele participante salută inițiativele de pace susținute de Statele Unite și afirmă că Rusia trebuie să fie supusă unei presiuni mai mari pentru a accepta negocieri reale.

Declarația face referire și la Orientul Mijlociu și Republica Moldova

Declarația face referire și la situația din Orientul Mijlociu. Aliații își exprimă sprijinul pentru protejarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

În același timp, documentul subliniază necesitatea consolidării cooperării NATO-UE și a relațiilor cu parteneri precum Republica Moldova.

„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat”, se mai arată în documentul comun.

Ungaria adoptă o „abținere constructivă” cu privire la textul declarației comune

În finalul declarației este menționată poziția Ungaria, care a transmis că și că nu poate susține integral formularea actuală a documentului. Reprezentanții delegației ungare au precizat însă că această poziție reprezintă „un pas înainte” față de atitudinea anterioară de respingere.

„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, precizează Administrația Prezidențială.

Formatul București9 reunește statele NATO de pe Flancul Estic, respectiv România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria. În acest an, la summit participă și aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia. Invitați speciali sunt președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.