Ștefan Pălărie, membru în Comisia de Învățământ din Parlamentul României, a fost invitatul lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”. Ce, cât și cum mai învață profesorii din România? Pentru că nu doar elevii învață, ci și profesorii având în vedere că pedagogia este o știință care evoluează.
Ștefan Pălărie: „Nivelul acesta de dosariade și hârtiorade a devenit încetul cu încetul un fenomen de amploare națională de la niște apucături nu doar de la Ministerul Educației, ci și ale inspectoratelor școlare”
Marcel Bartic: Vă amintiți, fără îndoială, scandalul de anul trecut legat de plagiatele din zona universitarului. Pare-se că și în preuniversitar ar trebui să ne uităm cu mai multă atenție. Cum se obțin hârtiile, diplomele, certificatele de tot felul, pentru că există o adevărată industrie care livrează astfel de hârtii. O spun din ceea ce am văzut în ultimii ani: e suficient cu 200-300 de lei să-ți cumperi o diplomă precum că ai publicat nu știu ce articol în revistă cu ISBN. Și cu diploma aceea te duci să-ți faci dosarul de gradație de merit, după care ești specialist sau expert. E o realitate tristă care există în școlile românești. Simt nevoia să spun că nu toți profesorii fac lucrul acesta. Știu foarte mulți colegi care au contribuții foarte valoroase în zona pedagogiei, dar din nefericire există și latura despre care trebuie să vorbim.
Ștefan Pălărie: „Nivelul acesta de dosariade și hârtiorade, nici nu știu cum să spun, a devenit încetul cu încetul un fenomen de amploare națională de la niște apucături nu doar de la Ministerul Educației, ci și ale inspectoratelor școlare – reprezentația sau reprezentarea județeană a Ministerului. Dacă îmi permiteți, aș vrea să vă spun o poveste care m-a dus la un articol pe care l-am publicat pe tema asta a fabricilor de hârtii sau a fabricilor de diplome.
Eram acum de sărbătorile de iarnă – și pentru că spuneai de profesorii care învață, eu sunt profesor, predau TIC elevilor de clasa a IX-a și a X-a și îmi place să învăț prin dialog, prin discuții. Și m-am întâlnit cu un alt profesor de TIC pe care îl admir foarte mult, pasionat de tehnologie. Am început noi să povestim despre inteligența artificială, despre ChatGPT 4.0, despre noile aplicații, despre cum putem încorpora. Despre capacitate, faptul că cu noul nivel upgradat de inteligență artificială poți să faci o poză o poză cu telefonul mobil subiectelor de la orice materie și îi ceri să-ți rezolve subiectul doi.
Și după ce îți dă rezolvarea, îți explică cerința, îi poți spune <<Acum te rog să-mi explici rezolvarea pentru un elev de clasa a II-a>>. Și-ți rescrie răspunsul și ți-l dă. Sau poți să-i ceri acestui ChatGPT să-ți facă un plan de lecțe care să atingă un un anumit subiect și pentru 40 de minute sau 50 de minute”.
Ștefan Pălărie: „Pur și simplu, diplome la sacoșă”
„Și am avut o discuție despre cât de mult aplicăm noi inteligența artificială, despre planurile cadru de învățământ liceal care se suprapun absolut dezastruos peste cele de gimnaziu, mai ales TIC – predai PowerPoint și la clasa a X-a și la clasa a VI-a, este o nebunie întreagă. Și când stăteam noi de vorbă, profesorul îmi spune <<Dar ai văzut-o pe asta?>> Și eu zic <<Ce?>> Și-mi arată telefonul mobil, cu un poster digital care spunea așa <<Doar acum, în luna cadourilor, o reducere de la 120 de lei la 95 de lei participi la acest simpozion Tradiții Naționale la Vatra Satului și vei obține 20 de adeverințe, diplome și documente pentru dosarul de gradație de merit, pentru portofoliul personal și pentru planul de mobilitate al profesorului>>.
Mai nou poți să plătești cu cardul de primă didactică, acela care a apărut în octombrie. Și am zis <<Nu se poate, nu putem ajunge aici>>. Și am fost atât de nebun încât am pus mâna pe telefon și i-am sunat pe oamenii aceia. Și am zis <<Nu vă supărați, ce trebuie să fac? Eu dau 95 de lei, dar ce trebuie să faci ca să primești acele 20 de diplome?>>. <<Păi, participați la un Zoom online, nu trebuie să spuneți nimic, doar trebuie să stați online și să vedeți ce zicem noi. Trimiteți un text, 2-3 pagini, pe tema asta cu tradițiile și se publică într-o revistă cu număr ISSN>>.
Și apoi în baza lor ți se trimit acasă, pe internet, totul proceduralizat și automat. Și atunci mi-am dat seama de câteva elemente care pentru mulți dintre ascultători sunt de râsul-plânsul. Deci pur și simplu, diplome la sacoșă. Atunci am avut această viziune nu numai – în opinia mea – a imoralității a acestui fel de a face hârtii, ci… are românul o vorbă: prost nu e cine cere, prost este cine dă. Eu mă întreb puțin aici dacă nu cumva îmn ecuația asta nu mai e cineva prost care ar trebui să arbitreze genul acesta de lucruri, în opinia mea imorale, și ar trebui să intervină”, a povestit Ștefan Pălărie.
Ce înseamnă gradația de merit? Ștefan Pălărie: „Teoretic, ei premiază cei mai merituoși profesori și le dau un spor de 25% față de salariul de încadrare” / „Când înțelegi că în spatele acestui fenomen sunt aceste fabrici de diplome, de hârtie, de maculatură realizezi că ai două lucruri: profesori care se dedau la genul acesta de impostură, dacă pot s-o numesc așa și alți profesori care – deși poate pregătesc performanțe excepționale, olimpice – nu vor să se bage în mizeria asta”
Marcel Bartic: Asta era și senzația mea, că de fapt acesta este un adevărat fenomen și este un lucru pe care l-am sesizat de foarte mulți ani, de când sunt eu în învățământ, de pe vremea în care nu erau firme din astea. Știu că oamenii strângeau hârtii de la orice.
Ștefan Pălărie: „Poate nu toți ascultătorii știu care este treaba cu gradația de merit. Trebuie să o lămurim: faptul că există metodologie în învățământul românesc că la nivel de județ se poare acorda un număr de sporuri de merit – teoretic, ei premiază cei mai merituoși profesori și le dau un spor de 25% față de salariul de încadrare.
La prima vedere, ai spune că <<Ce bine că avem un sistem care premiază performanța>>.
Dar când înțelegi că în spatele acestui fenomen sunt aceste fabrici de diplome, de hârtie, de maculatură realizezi că ai două lucruri: profesori care se dedau la genul acesta de impostură, dacă pot s-o numesc așa și alți profesori care deși sunt meritorii, poate pregătesc performanțe excepționale, olimpice nu vor să se bage în mizeria asta. Li se pare că este absolut dizgrațios și dezonorant pentru ei să vină, chiar și cu diplomele bine meritate de participări la competiții internaționale când altul îl bate la kilogram. El vine cu acele proiecte făcute pe bune, iar altul vine cu sacoșele, cum spuneam”.
Ștefan Pălărie: „Este un sistem de carton. Este doar un chenar. E doar pur și simplu o formă care nu mai conține nimic, din păcate. Și asta se vede”
Marcel Bartic: Un profesor care muncește cu adevărat într-un proiect de acest gen nu vine cu ele cu kilogramul. Îți ia mult timp, investești multă energie. Nu ai cum să faci lucrul acesta și să te ocupi numai de hârtii. Dar totuși, Ministerul Educației ar putea interveni pentru că de la el vine cerința. De la Minister vin metodologiile nu doar pentru acordarea gradației de merit, dar și mișcarea personalului didactic.
Nu am putea decupla evaluarea profesorilor de fomarea profesională? De ce trebuie să învețe profesorii? Ca să fie mai buni la clasă, lucrurile acestea să se vadă în copii. Noi am transformat-o într-o chestie cantitativă, birocratică, fără niciun efect în sala de clasă.
Ștefan Pălărie: „Este un sistem de carton. Este doar un chenar. E doar pur și simplu o formă care nu mai conține nimic, din păcate. Și asta se vede. Dacă tu asta măsori, numeri bucăți, diplome pentru orice, atunci asta primești: profesori – unii dintre ei – care se dedau la lucrurile astea; și atunci vei avea un fals, un pseudo-sistem de evaluare a performanței care nu functționează. E limpede că nu funcționează”.
Ștefan Pălărie, despre bugetul din PNRR pentru Educație, competențele digitale pentru profesori și diplomele „la pungă”: „Nici risipa nu mă face să fiu atât de indignat cât mă face încă o oportunitate ratată”
Ștefan Pălărie: „Cea mai mare problemă nu este… sigur că este o problemă la sistemul acesta fraudulos care este finanțat din primele de acrieră didactică așa cum povesteam. Dar mai avem o problemă mare pe masă: Ministerul Educației se pregătește să cheltuie 80 de milioane de euro pentru unul dintre pilonii PNRR pentru care avem 3,6 miliarde de euro – cea mai mare alocare procentuală pe capitolul Educație din toate programele PNRR europene.
Acolo avem această formare de competențe digitale pentru profesori și a apărut în transparență publică acest ghid. Și atunci mă gândeam că noi vom avea fatala greșeală de a aplica exact același fel de a măsura performanța cu câte diplome de competențe digitale au fost date, atunci vom avea pseudo-furnizori de competențe care asta vor oferi și vom face praf încă o dată o sumă consistentă. Dar nici risipa nu mă face să fiu atât de indignat cât mă face încă o oportunitate ratată”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM”
Sursa foto: Europa FM
