Scriitorul Mihail Sebastian

Mihail Sebastian a trăit și a publicat într-o perioadă în care indiferent ce ar fi ales sau ar fi făcut, tot ar fi fost un paria. Este și motivul pentru care până în 1990, nu se știa mare lucru despre viața sau despre operele sale.

Născut Iosif Hechter în Brăila anului 1907, Mihail Sebastian a fost una dintre cele mai lucide minți din interbelicul românesc. La fel ca mai toți contemporanii săi, a parcurs un traseu sinuos printre ideologiile care se pregăteau de un devastator Război Mondial.

Cu toate acestea, Sebastian a rămas in memoria secolului ca un om care a înteles mai repede decât altii dezastrul provocat de ură.

A fost apropiat de intelectualii extremei drepte și a vrut cu disperare sa facă parte dintre ei, dar a rămas întotdeauna evreul născut, crescut si îndragostit de Brăila, orașul cu salcâmi, așa cum îl numește intr-un celebru roman de-al său.

Această calitate l-a făcut inconfortabil pentru mulți dintre apropiații săi care își vedeau în privirea lui Iosif Hechter, propriile lașități. În 1934, de exemplu, a publicat “De două mii de ani”, în care descrie condiţia de evreu în România. Romanul creaza o întreagă polemică în societatea românească și mulți dintre intelectualii vremii s-au grăbit să înfiereze lucrarea. Pe scurt, Mihail Sebastian a fost silit de imprejurări să își asume militant evreitatea și a urmărit îndurerat deriva patriei sale pe măsura ce epoca sa începea să apună într-o catastrofă ale cărei urmări le simțim până azi.

Sebastian a avut un loc relativ minor în cultura română până in anii 90, când familia a permis publicarea jurnalului pe care romancierul și dramaturgul brăilean l-a tinut în anii de dinaintea și din timpul Razboiului. Obsevațiile lui Sebastian sunt probabil cel mai bun manual de istorie și consțiintă publicat în cei 100 de ani de la Marea Unire. Jurnalul conține veritabile lecții ce trebuie predate și momente care nu trebuie uitate vreodată. Însemnări despre caracter, lașitate și curaj, catastrofe și speranță. Despre abis și salvare. A națiunii, a unei lumi întregi.

În piesele de teatru ale lui Sebastian (Steaua fără nume, Ultima oră și altele), prind viață personaje secundare a căror umanitate e greu de contestat sau de ignorat. Oameni pe care îi poți întelege și îndrăgi. Oameni cu care te poți identifica.

Mihail Sebastian a încetat din viață în mai 1945, lovit de un camion. A fost îngropat la cimitirul evreiesc Filantropia unde astăzi, o alee îi poartă numele.