Prima zi a lunii august aducea o nouă etapă de relaxări în România. Accesul clienților vaccinați era permis la întreaga capacitate în baruri, cluburi, discoteci și săli de jocuri în localitățile în care rata infectărilor nu depășea două la mia de locuitori. Creștea și numărul participanților la evenimente private, precum nunți sau botezuri.
Interesul pentru vaccinare era din ce în ce mai scăzut.
Autoritățile anunțau că, din toamnă, va fi organizată o loterie cu premii în bani pentru cei care se imunizează. Tot din dorința de a impulsiona campania, cei care se vaccinează vor primi tichete de masă în valoare de 100 de lei.
Între timp, apăreau primele situații de vaccinare la chiuvetă. La Spitalul de Boli infecțioase Victor Babeș din Timișoara ajungea pacienți Covid în stare gravă, care aveau certificat de imunizare. Analizele arătau ca aceștia nu fuseseră, de fapt, vaccinați. Infectioniștii spuneau că vină le-ar aparține unor medici de familie care au acceptat sa emită adeverințe fictive de vaccinare – o practică ce implică, probabil, și distrugerea unor doze de ser anti-Covid.
—
În plină campanie pentru alegerile interne din PNL, apăreau dezvăluiri despre trecutul premierului de atunci. Florin Cîțu fusese arestat pentru 2 zile în SUA, pentru că a condus în pragul comei alcoolice. În plus, în 2009, liberalul a fost dat în judecată pentru ca nu a plătit unei bănci americane o datorie de 6.700 de dolari. În ciuda scandalului, Florin Cîțu refuza să demisioneze, lăudându-se în schimb cu creșterea economică din mandatul său. Analiștii atrăgeau atenția ca avansul era unul pe hârtie, întrucât în urmă cu un an economia era închisa din cauza pandemiei, iar inflația a erodat puterea de cumpărare a românilor.
—
În august, stârnea primele îngrijorări scumpirea energiei. Tarifele mai mari la electricitate și gaze se vor regăsi, ulterior, în inflație.
Guvernul se angaja să compenseze facturile, pe perioada iernii, pentru românii cu venituri medii sau cu un consum mediu. Ajutorul va fi acordat până în martie.
—
În iulie, apăreau mugurii crizei de coaliția PNL-USR-UDMR. Executivul discuta, în primă lectură un plan național de investiții, botezat Anghel Saligny, prin care să fie finanțate doar lucrări de asfaltare, canalizare și apă curentă în următorii 6 ani, plan cu un buget de 50 de miliarde de lei.
Uniunea Salvați România denunța un “concept pesedist de mituire a primarilor”. Premierul Florin Cîțu avea să îl demită pe Stelian Ion de la conducerea Justiției, întrucât ministrul USR a refuzat să aprobe planul Saligny. Momentul avea să parafeze destrămarea coaliției.
—
Conducerile universităților primeau sarcina de a verifica lucrările de doctorat emise din 1990 până în prezent. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, era acuzat că a încercat să impună noi reguli pentru depistarea plagiatiorilor, care ar fi îngreunat acest demers.
În august, începea și programul pilot de emitere a cărților electronice de identitate. 5.000 de astfel de documente erau eliberate în primă fază.
—
Printr-o petiție, mai multe ONG-uri și peste 60.000 de persoane îi cereau procurorului general să deblocheze dosarul reprimării protestului antiguvernamental din 10 august 2018. Ancheta, în care șefii Jandarmeriei de atunci erau acuzați de abuz în serviciu, zăcea în sertarele Curții de Apel București. Peste 800 de persoane au depus plângeri penale întrucât au fost agresate de jandarmi la “mitingul diasporei” față de guvernarea PSD-ALDE și controversate modificări aduse legilor justiției.
—
România se alătura țărilor care vor elimina treptat de pe piață produsele din plastic de unică folosință, filtrele de tutun și echipamentele de pescuit ce conțin plastic . Toate acestea se vor mai regăsi la raft până la epuizarea stocurilor. Importul acestor produse va deveni interzis.
—
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, se lăsa greu înduplecat în a autoriza marșul minorităților sexuale (Bucharest Pride) de pe Calea Victoriei, invocând că nu putea garanta siguranța participanților, întrucât artera era, la acel moment, una pietonală. După mai multe runde de discuții, manifestarea a avut loc. Organizatorii aveau să fie amendați pentru că au depășit cu mult numărul maxim de 500 de persoane, permis la evenimente în pandemie.
—
Grecia se lupta cu incendii de vegetație catastrofale. Cel mai grav afectată a fost insula Evia. Țările UE s-au mobilizat pentru a ajuta statul elen în lupta cu flăcările 100 de pompieri români au contribuit la stingerea stihiilor, fiind lăudați de greci pentru profesionalismul de care au dat dovadă.
—
Organizația Națiunilor Unite lansa raportul “Cod roșu pentru umanitate”. Experții atrăgeau atenția că, în lipsa unei mobilizări globale, temperaturile vor crește cu peste 1,5 grade față de perioada preindustrială la orizontul anului 2030, cu un deceniu mai devreme decât estimarea inițială. Terra se va confrunta cu valuri de caniculă, inundații și fenomene extreme de o amploare fără precedent, iar România nu va fi ocolită.
—
Retragerea precipitată a trupelor americane de pe frontul afgan le permitea talibanilor să preia puterea la Kabul la jumătatea lunii august. Președintele Ashraf Ghani se refugia în Tadjikistan. Se viralizau în mediul online imaginile cu afganii care încercau cu disperare să se îmbarce în avoiane. România repatria zeci de cetățeni. Invocând “lecția Afganistanului”, Uniunea Europeană sublinia că ar trebui să aibă capacitatea de a se apăra singură, fără a depinde militar de Statele Unite ale Americii.
—
Explozia unui rezervor de combustibil ucidea zeci de persoane în districtul libian Akkar. Țara din Orientul Mijlociu se confruntă cu o penurie de petrol, nereușind să importe în lipsa rezervele financiare.
—
A 89-a ediție a celei mai importante competiții de anduranță din motorsport, cursa de 24 de ore de la Le Mans, era dominată de mașinile Toyota. Cele 2 prototipuri ale companiei japoneze au câștigat detașat, având un avans considerabil față de urmăritori.
- Andrei Paleu
