În aprilie, de la o zi la alta, se acutiza criza din secțiile de Terapie Intensivă. Unele unități din țară nu mai aveau locuri pentru pacienți Covid și, de aceea, îi tratau în izolatoare, așteptând eliberarea de paturi. Defectarea instalației de oxigen a TIR-ului ATI de la spitalul bucureștean “Victor Babeș” ucidea 3 pacienți. Șeful Serviciului Tehnic și un instalator sunt cercetați în dosar.
Premierul Florin Cîțu îl destituia pe Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, un prim episod al crizei orgoliilor dintre PNL și USR, care se va prelungi până în toamnă, când coaliția se va rupe.
În ceea ce privește situația epidemiologică, tulpina britanică (Alpha) a coronavirusului era depistată și în România. Autoritățile își pasau responsabilitatea achiziției testelor de salivă, analize rapide care ar trebui să ajungă în școli după vacanța prelungită de primăvară. Situația s-a prelungit până în iarnă.
Organizația Mondială a Sănătății atrăgea atenția că mai este cale lungă până la sfârșitul pandemiei și califica drept ”inacceptabil” ritmul lent cu care se desfășura vaccinarea pe Bătrânul Continent. Agenția Europeană a Medicamentului confirma o legătură între serul AstraZeneca și cazurile de tromboze semnalate în mai multe țări. Efect advers foarte rar, apariția neobișnuită a cheagurilor de sânge a fost înscrisă în prospect. Pe final de an, riscul de tromboză era legat și de serul Johnson & Johnson.
Numărul deceselor asociate Covid la nivel global depăşea pragul a 3 milioane.
În ancheta privind originea Covid, rămâneau deschise toate ipotezele, inclusiv cea conform căreia virusul ar fi fost scăpat accidental dintr-un laborator.
—
Europa FM dezvăluia că, la Spitalul Județean din Baia Mare, zeci de mii de lei din bugetul pentru mâncare au rămas necheltuiți, lună de lună, timp în care bolnavii au primit mese în valoare de câțiva lei pe zi. Conducerea unității sanitare era schimată.
—
În aprilie, din ordinul ministrului de atunci al Transporturilor, începea evacuarea magazinelor din subteranul metroului bucureștean. Cătălin Drulă se află în conflict deschis cu liderii de sindicat din cadrul Metrorex, care administrau spațiile și care au protestat anterior, blocând circulația metroului.
—
Curtea Constituțională stabilea că sentințele în dosarele penale nu mai pot fi pronunţate fără motivare, întrucât o asemenea hotărâre judecătorească “lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil”.
—
Dorina Lazăr revenea la conducerea Teatrului bucureștean Odeon. În 2020, actrița câştigase procesul cu Primăria Capitalei, condusă la acea vreme de social-democrata Gabriela Firea, cea care o destituise abuziv pe Dorina Lazăr în 2017.
—
Departamentul de Stat de la Washington constata că România are în continuare probleme în respectarea drepturilor omului. Lista include tratamente inumane sau degradante, anchetarea deficitară a violenţei împotriva femeilor şi violenţa împotriva persoanelor instituţionalizate cu dizabilităţi sau a membrilor unor minorităţi etnice. Întârzierile procedurilor în cazuri de presupuse abuzuri ale poliţiei şi corupţie duc de multe ori la achitări.
—
Doi polițiști erau arestați în ancheta bărbatului din Pitești care a murit după ce a fost imobilizat brutal. Beat fiind, acesta ar fi refuzat să părăsească terasa unde se afla. Agenții sunt acuzați de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Potrivit legiștilor, decesul a fost unul violent, provocat prin asfixiere.
—
În Statele Unite, în urma mai multor atacuri sângeroase, președintele Joe Biden declara război armelor de foc asamblate în casă, care nu pot fi urmărite de autorităţi, și propune reguli asupra modificărilor care, de fapt, transformă pistoale în arme automate.
—
Un juriu din Statele Unite îl găsea vinovat pe fostul ofițer de poliție Derek Chauvin de asfixierea afro-americanului George Floyd. O scandaloasă crimă, comisă în 2020, pentru care agentul va primi ulterior 22 de ani de închisoare.
—
Uniunea Europeană denunța faptul că Rusia a mobilizat peste 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, consideră că riscul escaladării situației în Donbas este ridicat. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică urmărea cu preocupare situația din estul Ucrainei, declarându-și susținerea pentru administrația de la Kiev.
—
În Rusia, opozantul Aleksei Navalnîi se afla într-o prelungită grevă a foamei, prin care denunța lipsa asistenței medicale adecvate în spatele gratiilor și ”tortura” prin privarea de somn. În tot acest timp, președintele rus Vladimir Putin promulga legea prin care va putea candida pentru alte două mandate. Astfel, liderul de la Kremlin va putea rămâne la putere până în 2036, când va avea 83 de ani.
—
Regatul Unit al Marii Britanii era în doliu o întreagă săptămână, în aprilie, după moartea prințului Philip. Palatul Buckingham organiza funeralii în cadru restrâns. Consortul Reginei Elisabata a II-a înceta din viață cu două luni înainte de a împlini 100 de ani.
—
La Gala Oscar, triumfa povestea unei comunităţi de nomazi moderni care străbat vestul Statelor Unite în rulote, lungmetrajul „Nomadland” adjudecându-și trofeele pentru „cel mai bun film”, cea mai bună regie (semnată de Chloé Zhao) și cea mai bună „actriţă în rol principal” (prin Frances McDormand).
—
O cronică a primului an de după tragedia din clubul bucureştean Colectiv, documentarul “colectiv”, în regiza lui Alexander Nanau, a devenit primul film românesc nominalizat la prestigioasele distincții cinematografice.
—
În sport, UEFA lansa amenințări dure la adresa unor cluburi de fotbal din Spania, Italia şi Anglia care plănuiau înfiinţarea unei Superligi continentale. Proiectul avea să fie abandonat.
—
Raluca Olaru cucerea o medalie de aur şi una de bronz la Europenele de haltere. Delegația tricoloră încheia participarea la competiția găzduită de Moscova cu un bilanţ de 13 medalii, dintre care 7 titluri continentale. În schimb, CSM București rata calificarea în semifinalele Ligii Campionilor.
—
Tot în aprilie, Bitcoin atingea o nouă valoare record, depășind pragul de 63.000 de dolarii, iar o ediție rară a unei reviste de desen animat, în care și-a făcut debutul personajul Superman, se vindea pentru mai mult de 3 milioane de dolari la licitație. La momentul apariției, în anul 1938, publicația costa doar 10 cenți.
- Andrei Paleu
