Crin Bologa, procurorul șef DNA: Corupția în dosarele pandemiei este extinsă. Sunt persoane importante de la diferite niveluri
Urmărirea penală a inculpaților din dosare ce au legătură cu pandemia merge destul de greu, spune procurorul șef DNA, Crin Bologa, invitat de Ioana Ene Dogioiu la Piața Victoriei. Motivul este acela că multe dintre materialele vizate de anchete au fost achiziționate din alte țări:
„Corupția în dosarele pandemiei arată extinsă, urmărirea penală este destul de greoaie pentru că în majoritatea dosarelor sau în cele importante trebuie să facem comisii rogatorii în China, în Turcia, pentru că foarte multe din materialele respective au fost achiziționate de acolo.”
De la începutul pandemiei Covid și până acum au fost înregistrate 133 de dosare la DNA. Prejudiciul se ridică la nivelul zecilor de milioane de euro, prin infracțiuni de corupție în timpul pandemiei, iar persoanele vizate sunt importante, spune procurorul șef al DNA:
„Ne interesează foarte tare acest aspect, corupția legată de pandemie, este foarte grav ca unii cetățeni, cu funcție de conducere în statul român, să profite de această situație gravă și să se îmbogățească pe seama bolii, pe seama suferinței oamenilor. (…) Sunt persoane importante, de la diferite niveluri ale statului român, și la nivel local dar și la nivel central.”
DNA a lucrat foarte mult în perioada pandemiei, în ciuda percepției publice, mai spune Crin Bologa, la Europa FM:
„Nu mai putem expune public persoanele încătușate, noi în 2020 am avut mai multe persoane arestate ca în anii precedenți, dar acest lucru nu s-a văzut pentru că nu le-am mai expus. În anul 2020, am trimis în judecată mai mulți inculpați, am trimis dosare în instanță mai multe ca în 2019 sau 2018.”
Rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât, potrivit șefului DNA, li s-a luat posibilitatea de a recruta noi procurori, ajungându-se în prezent la o schemă de personal de doar 60%:
„Ni s-a luat posibilitatea de a ne recruta oameni, s-a ridicat vechimea în funcția de procuror pentru a putea accede la DNA. Aceste lucruri au dus ca acum să funcționăm cu procurori care ocupă schema într-un procent de 60% și nu mai putem aduce oameni. Din 42 de funcții de conducere, doar 18 sunt ocupate, 24 nu sunt ocupate, 39 de funcții de procuror sunt libere. Noi ne îndreptăm în scurt timp spre jumătatea schemei de personal.”
Nici logistic Direcția Națională Anticorupție nu stă mai bine:
„Acum suntem în situația în care trebuie să restrângem activitatea procurorilor noștri pentru a face loc și celor de la EPPO. Structura de suport este la DNA și, dacă vor începe activitatea de la 1 iunie, vor fi la noi până când obținem un sediu. Am cerut sume de bani de care am avea nevoie, dar ni s-a tăiat din buget. Sperăm ca la rectificările bugetare să mai primim sume de bani. Pentru serviciul tehnic cred că am primit cam 10% din ce am cerut, pentru dotare tehnică (…), care să ne permită interceptarea audio-video ambientală dar și a comunicațiilor telefonice, ca să ne ridicăm la nivelul partenerilor europeni, americani. (…) Noi suntem și un contribuabil al statului, suntem profitabili, la un buget de 40 de milioane de euro, cât primim noi pe an, am stabilit prejudicii în jur de 170 de milioane de euro anul trecut.”
Cât despre începerea activității EPPO (European Public Prosecutor’s Office), condus de Laura Codruța Kovesi, șeful DNA explică în ce situații ar putea procurorii europeni să preia din dosare:
„Avem în jur de 200 de dosare unde EPPO ar putea invoca și ar putea reține dosarele. Procedura pe care am stabilit-o cu colegii noștri din Luxembrug și cu cei de aici a fost ca noi să identificăm aceste dosare, le facem o informare, iar ei pot evoca competența lor în 5 zile, mai pot prelungi acest termen încă 5 zile. Dacă nu evocă competența sau dacă depășim zilele respective, DNA rămâne competentă.”
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
