Procurorul general al României susţine că victoria Laurei Codruţa Kovesi al CEDO reafirmă dreptul procurorilor de a-şi exprima în mod liber opinia şi creează premisele regândirii procedurilor de revocare a acestora din funcţii de conducere, prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii.
Într-un comunicat de presă remis marţi, Gabriela Scutea arată că hotărârea CEDO confirmă luările de poziţie anterioare exprimate la nivelul Ministerului Public, în sensul că procedura ad-hoc de revocare iniţiată împotriva procurorilor care îndeplinesc funcţii de conducere la vârful ierarhiei Parchetelor nu este conformă legilor de organizare judiciară, iar prin modul de desfăşurare aceasta este de natură să aducă atingere statutului de independenţă, precum şi garanţiilor fundamentale, în principal dreptului la apărare.
De asemenea, spune Gabriela Scutea, hotărârea CEDO reafirmă dreptul procurorilor de a-şi exprima în mod liber opinia în contextul dezbaterilor publice care trebuie să caracterizeze într-un stat de drept procesul de adoptare ori de modificare a cadrului normativ care le reglementează statutul, precum şi a celui de amendare a legislaţiei penale.
În opinia procurorului general, astfel de luări de poziţie publice nu pot, sub nicio formă, constitui pretext pentru iniţierea unor proceduri ce urmăresc revocarea din funcţie.
Pe de altă parte, Scutea consideră că decizia CEDO în cazul Kovesi creează premisele regândirii procedurilor de revocare din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere.
“Hotărârea CEDO creează premisele regândirii procedurilor de revocare din funcţie a procurorilor, în lumina recomandărilor formulate de organismele europene cu expertiză, prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenţei justiţiei şi for reprezentativ pentru sistemul judiciar. Numai dialogul în cadrul interinstituţional poate conduce la generarea mecanismelor legale unanim acceptate, prin care să se asigure că membrii autorităţii judecătoreşti se bucură de protecţie împotriva arbitrariului, iar exerciţiul acestui drept este efectiv. Întărind considerentele reţinute de CEDO, absenţa controlului judiciar asupra deciziei politice de revocare din funcţie nu este în interesul funcţionării statului în general, în context constituţional, şi nici în beneficiul cetăţenilor”, susţine ea.
Potrivit procurorului general, asumarea şi exercitarea cu bună-credinţă şi în condiţii de loialitate, în spiritul Constituţiei, a atribuţiilor conferite de lege trebuie să caracterizeze climatul public, iar celelalte puteri ale statului trebuie să acţioneze în vederea apărării independenţei justiţiei.
Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi, la CEDO, procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile şefei DNA, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.
În decizie se arată că Laura Codruţa Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.
Totodată, Curtea a stabilit că dreptul la libertatea de expresie al fostului procuror-şef al DNA a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.
Laura Kovesi a fost demisă din fruntea DNA, la 9 iulie 2018, la presiunea guvernării PSD-ALDE și a unei decizii a Curții Constituționale.
Șeful statului a fost nevoit să semneze decretul revocării la acel moment, deși Klaus Iohannis își exprimase anterior susținerea față de Laura Kovesi.
În plângerea la CEDO, aceasta a susținut că a fost eliberată din funcție din cauză că și-a exprimat liber opinia, în mod public, față de reformele legislației penale inițiate de guvernarea de atunci și care, în opinia sa, au afectat sistemul judiciar.
În plus, a spus Laura Kovesi, decizia CCR nu a putut fi contestată.
CEDO a concluzionat că s-a încălcat, astfel, accesul la justiție.
În proces, Laura Kovesi nu a cerut despăgubiri din partea statului român.
După revocare, fosta șefă DNA s-a înscris în cursa pentru conducerea primului Parchet European, competiție pe care a câștigat-o în septembrie 2019.
Klaus Iohannis spune că decizia Curții nu poate rămâne fără consecințe, iar credibilitatea CCR este zdruncinată.
Președintele mai adaugă faptul că CCR este astfel obligată să “revizuiască nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi, dar și deciziile luate în considerarea unor simple declarații, fie ele și politice”.
Principalele declarații ale președintelui:
- Astăzi, CEDO a decis că doamnei Kovesi i-au fost încălcate drepturi fundamentale în urma deciziei CCR de revocare a sa din funcția de procuro șef al DNA. Accesul liber la justiție și libertatea de exprimare sunt esențiale pentru o societate democratică.
- Sfidând toate argumentele invocate la vremea respectivă, CCR a decis revocarea sa din funcție la propunerea unui ministru al Justiției de foarte tristă amintire.
- O asemenea decizie a CEDO nu poate fără rămâne fără consecințe. Credibilitatea CCR, afectată de decizii controversate în ultimii ani, este și mai puternic zdruncinată. CCR face parte din ansamblul autorităților statului român, fiind obligată să respecte Constituția.
- CCR trebuie să revizuiască nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi, dar și deciziile luate în considerarea unor simple declarații, fie ele și politice. Decizia CEDO de azi ne arată cât de necesară e o reformă constituțională. E clar că Parlamentul de azi, dominat de PSD, a dovedit că nu e capabil să ia decizii pentru protejarea cetățenilor
“I-aş ruga pe toţi care vor să analizeze obiectiv decizia CEDO, în raport de Curtea Constituţională, să observe următorul lucru: n-am fost noi atacaţi de doamna Kovesi, nu noi am figurat parte acolo, iar cine citeşte cu obiectivitate şi fără părtinire decizia CEDO să vadă că nu o să găsească nicio critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale sau a activităţii Curţii Constituţionale şi o să vadă, în esenţă, că nu decizia Curţii Constituţionale sau o anumită conduită a Curţii Constituţionale a stat la baza deciziei”, a precizat Valer Dorneanu pentru Agerpres.
Potrivit acestuia, la baza deciziei au stat două articole din Convenţia Drepturilor Omului pe care le-a invocat şi Laura Codruţa Kovesi în sesizare, “care se referă la cu totul altceva”. ”Cine vrea să adâncească cercetările, să se uite la sesizare şi la decizie şi să o citească cu obiectivitate”, a adăugat Valer Dorneanu.
Tudorel Toader a comentat, marți, decizia CEDO.
“Regula generală este, la nivel național și european, că nu se comentează hotărârile instanțelor. Ele se respectă și atât. Sigur că, probabil, va fi momentul în care voi comenta, dar ce aș putea spune? Că pe firul acestui proces de demitere au fost practic trei factori care și-au împlinit misiunea. Eu, ca ministru, am făcut raportul de evaluare și am propus revocarea. După aceea, a fost sesizată Curtea Constituțională. Ministrul nu este autor al dreptului de sesizare a Curții. O face Guvernul, președintele Camerei, președintele Senatului. CCR a dat o decizie și președintele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele, ci a deciziei CCR, care se execută. Eu cam asta pot să spun”, a declarat Tudorel Toader pentru Bună Ziua Iași.
Solicitarea vine la scurt timp după victoria obținută de Laura Kovesi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
La momentul inițierii procedurilor pentru destituirea fostei șefe a Direcției Anticorupție, Tudorel Toader era ministru al Justiției.
“În urma consultărilor cu Prim-Ministrul României, ca urmare a implicațiilor Deciziei CEDO în cauza Kovesi împotriva României (cererea nr. 3594/19), privind credibilitatea angajamentului Guvernului României față de independența procurorilor și respectul regulilor de drept, Ministerul Justiției va înainta premierului propunerea ca Guvernul României să transmită Comisiei de la Veneția solicitarea de a aplica dispozițiile statutare ale Comisiei în privința domnului Tudorel Toader, respectiv eliberarea acestuia din funcția de membru al Comisiei de la Veneția. Precizăm faptul că mandatul d-lui Tudorel Toader în cadrul Comisiei de la Veneția a fost prelungit în anul 2018, în timpul exercitarii mandatului de ministru al Justiției”, potrivit unui comunicat al Ministerului.
Invitată la Europa FM, în emisiunea Piața Victoriei, cu Ioana Ene Dogioiu, Laura Codruța Kovesi a vorbit – în exclusivitate – despre semnificația deciziei CEDO și despre consecințele acesteia.
“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, spune fosta șefă DNA, actual procuror-șef european.
Principalele declarații ale Laurei Codruța Kovesi:
- Sunt mulțumită că am început un demers în care am crezut foarte mult, care a vizat o chestiune de principiu, care ține de independența justiției, a procurorilor, a judecătorilor. Este o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani.
- Așa cum am motivat și în cererea către CEDO, am insistat ca această procedură ad-hoc prin care eu am fost revocată a fost lipsită de legitimitate, după cum s-a dovedit. Ceea ce, de fapt, CEDO stabilește este faptul că prin decizia CCR, prin care am fost revocată din funcție, în motivarea acelei decizii, a limitat dreptul de acces la o instanță.
- Orice funcționar civil, orice angajat are dreptul când este concediat să se adreseze cu o plângere, o contestație, la o instanță de judecată. Mie mi s-a refuzat acest drept pentru că în motivare s-a limitat accesul la o instanță.
- CCR a precizat că pot ataca decretul de revocare doar pentru motive de legalitate, adică dacă președintele greșea data sau emitea un alt act. Dar nu aveam nicio șansă pe fondul problemei, anume dacă motivele de revocare erau corecte sau nu. Așa cum astăzi am văzut în hotărârea CEDO, chiar Curtea Europeană constată că motivele de revocare nu au fost întemeiate.
- Curtea Europeană mai reține, pe lângă faptul că motivele nu au fost pertinente, că această revocare a fost o sancțiune pentru opiniile pe care eu le-am exprimat în spațiul public cu privire la modificările siistemului judiciar.
- CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar.
- În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor.
- Este interesant în conținutul motivării să observăm de ce este nevoie de un sistem de procuratură independent. Decizia este foarte importantă, emisă de un complet format din șapte judecători, luată în unanimitate. Decizia se aplică tuturor procurorilor din Europa, nu doar celor din România. Prin această decizie contribuim la întărirea independenței justiției în Europa.
Ce consecințe concrete ar trebui să aibă decizia CEDO?
- Nu am cerut repunerea în funcție. Remediul trebuie găsit de statul român. Aș fi putut să cer despăgubiri materiale, dar scopul nu a fost să obțin bani, ci a fost o chestiune de principiu.
- Dacă aș fi cerut bani și aș fi câștigat, statul, implicit românii ar fi trebuit să plătească. Dar ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți.
A mai existat o decizie a CEDO care să vizeze o decizie a unei Curți Constituționale?
- Este într-un fel o premieră, din păcate, când se reține că o Curte Constituțională a încălcat două drepturi fundamentale ale unei persoane.
Așteptați anumite scuze de la cineva?
- N-am așteptat niciodată. Decizia este clară pentru toată lumea. Uneori sunt probleme cu asumarea greșelilor.
Ați avut reacții interne/externe după această victorie?
- Am primit multe mesaje, sunt foarte mulți colegi din Europa care au urmărit acest proces. Cu toții ne-am bucurat, această hotărâre este un pas înainte în întărirea statutului procurorilor în Europa. Pentru viitorul procurorilor este o decizie cadru.
Unde ar trebui văzute responsabilitățile?
- Ce zice fostul ministru al Justiției nu contează și nici n-a contat. Motivarea este clară. CEDO a reținut ce a făcut fiecare. Curtea a constatat că este o legătură de cauzalitate între susținere publice pe care le-am avut și motivele revocării. Motivarea Curții explică ce a făcut fiecare.
Au fost luni foarte grele, ați fost un simplu procuror al Parchetului General, hăituit. Ați avut revelații în privința oamenilor din jurul dumneavoastră în acea perioadă?
- Suntem oameni și nu suntem perfecți! Cred că această perioadă a însemnat pentru mine și o lecție de viață. Au fost oameni pe care nu-i cunoșteam foarte bine, dar m-au susținut în ce am făcut. Am avut parte și de oameni apropiați care au uitat că exist. Dar fiecare relație poate constitui o lecție de viață. Mai mulți au fost cei care m-au bucurat și m-au susținut.
Ce v-a susținut cel mai mult în această perioadă dificilă?
- La un moment dat, erau atât de multe hărțuiri, aveam citații în fiecare zi, dar m-au susținut familia, prietenii, cred în Dumnezeu. Sunt convinsă că a avut grijă ca toate nedreptățile să fie îndreptate. Sunt bucuroasă că s-a încheiat totul cu bine.
Ați spus că în decizia CEDO se arată faptul că revocarea trebuia să aibă efect de intimidare, inhibitoriu pentru ceilalți procurori. Acest efect a fost realizat?
- Cred că la această întrebare ar trebui să răspundă procurorii implicați în prezent în anchete. Eu sper că această decizie a CEDO să-i motiveze și să le dea curaj. A fost o perioadă, după revocarea mea, în care nu am văzut anchete sau dosare foarte importante să fie soluționate. Este adevărat că a fost și o conducere interimară și la DNA și la Parchetul General, dar sper ca procurorii să fie conștienți că au câștigat ceva. Începând de astăz, independența lor este garantată. Au fost multe intimidări și hărțuiri, colegi anchetați la această Secție Specială. Sunt procurori și judecători care au instrumentat și au avut spre judecată dosare extrem de grele.
DNA a primit lovituri serioase, sub aspectul legislației din partea CCR, dar și din punct de vedere tehnic prin eliminarea SRI din dosarele penale. Ce ar trebui făcut pentru ca activitatea DNA să repornească motoarele?
- O să invoc un drept la rezervă, mai ales având în vedere noua mea calitate de procuror-șef european. Nu aș vrea să le dau indicații sau sugestii procurorilor din România. Nu aș vrea să comentez, au resursele să găsească soluții la aceste probleme!
- S-a dovedit că DNA a funcționat eficient
Un procuror învingător ce mesaj are?
- Am fost învingătoare și când am fost revocată. Nu am fost un procuror învins. Câteodată ai reușite, câteodată neîmpliniri. Pentru ce am făcut la DNA au urmat doi ani de umilințe pentru mine și familia mea. Nu știu dacă astăzi sunt învingătoare, dar sistemul de justiție a învins!
- Tot timpul mi-e dor de România, de DNA, de colegi din sistem
- E o bucurie pentru mine când văd că lucrează foarte mulți români care lucrează în instituțiile europene
Cui dedicați victoria?
- În primul rând familiei mele, pentru că m-a ajutat foarte mult în perioada aceasta, și tuturor românilor care sunt cinstiți și cred într-o Românie cinstită
