Orban, despre harta postată de premierul ungar: Vrabia mălai visează | AUDIO

Întrebat cum comentează faptul că omologul de la Budapesta a postat online o imagine a Ungariei mari, care includea şi Transilvania, premierul Ludovic Orban a replicat, scurt, că “vrabia mălai visează”.

Șeful guvernului nu susține, în schimb, idei precum cea deputatului PMP Marius Paşcan, care a cerut “plasarea UDMR în afara legii”.

“Partidul Naţional Liberal este un partid care susţine libertatea de asociere. Asta nu înseamnă că vom susţine vreodată proiecte de lege anticonstituţionale şi care afectează unitatea, indivizibilitatea, ceea ce este prevăzut în Constituţie. (…) România este una dintre ţările care asigură cele mai largi drepturi pentru minorităţile naţionale, lucru pentru care a fost apreciată atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional şi nu cred că sunt necesare astfel de proiecte (de scoatere a UDMR în afara legii – n.r.)”, a declarat Ludovic Orban, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentanţii Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania şi cei ai Consiliului Naţional Secuiesc au depus la Parchetul General un denunţ împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, pe care îl acuză de instigare la ură şi discriminare, ca urmare a declaraţiilor făcute de acesta la 29 aprilie.

Șeful statului a criticat PSD după ce Camera Deputaților a adoptat tacit o inițiativă legislativă a UDMR, care prevede acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.

“Jó napot kívánok, PSD! Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor“, a declarat atunci Klaus Iohannis.

Mai apoi, inițiativa a fost respinsă la Senat.

Într-o reacție ulterioară, Klaus Iohannis a ținut să spună că “nu are o problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii care încearcă să promoveze asemenea legislații”.

Denunţul se referă la articolul 369 din Codul Penal şi în acesta se arată că, prin reacția avută, preşedintele Klaus Iohannis a incitat poporul român la ură şi discriminare faţă de maghiari şi faţă de membrii şi simpatizanţii PSD.

În denunţul semnat de preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, Tokes Laszlo, şi de preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, este invocat pericolul social al acţiunii şefului statului.

Cei doi consideră că un astfel de comportament nu poate rămâne fără urmări în justiţie.

Ca urmare a declaraţiilor pe tema Ţinutului Secuiesc, Klaus Iohannis a fost reclamat la Consiliul de Combatere a Discriminării de o asociaţie maghiară de asistenţă juridică în domeniul minorităţilor.

Premierul ungar Viktor Orban așteaptă clarificări din partea Bucureștiului după recentele declarații ale președintelui Klaus Iohannis, făcute în contextul scandalului izbucnit pe marginea legii pentru autonomia Ținutului Secuiesc.

Șeful guvernului de la Budapesta a fost solicitat să comenteze reacția președintelui României, care a acuzat opoziția social-democrată că “vrea să vândă Ardealul ungurilor”.

“Eu aştept să se clarifice situaţia, să înţelegem ce s-a întâmplat (…) Bineînţeles, dacă vom fi nevoiţi, vom ridica mănuşa aruncată. Deocamdată, nu recomand să ne aplecăm după ea”, a spus Viktor Orban, care a adăugat că l-a cunoscut pe Klaus Iohannis, considerându-l un om demn de respect, care îşi susţine principiile.

Viktor Orban nu se ştie dacă să interpreteze reacția lui Klaus Iohannis ca pe o provocare, un “accident” sau ca pe semne ale unei noi strategii naţionale româneşti.

Liderul de la Budapesta a făcut, totodată, apel la calm şi a recomandat ca Ungaria să încerce mai degrabă să menţină relaţiile de bună vecinătate, să-i respecte pe români, aşteptând totodată aceeaşi atitudine faţă de maghiarii care trăiesc în România, faţă de maghiarii din Ungaria şi statul ungar.

Decizia-fulger a României de a trimite în Republica Moldova o echipă formată din 42 de medici și asistenți medicali a urmat donației făcute, anterior, de Ungaria, constând în 100.000 de măști și 5.000 de echipamente de protecție.

Pentru combaterea epidemiei de coronavirus, autoritățile de la Chișinău au cerut ajutor din partea Uniunii Europene și, în mod separat, a Ungariei.

Regimul din Republica Moldova a provocat astfel România, consideră politologul Armand Goșu, un specialist al spațiului ex-sovietic și al estului Europei.

“A fost un fel de duș rece. Bucureștiul nu se aștepta. A fost un fel de cuțit înfipt în spate. Președintele Iohannis a făcut foarte puține referiri, în toată perioadă politică a dânsului, la Republica Moldova. De aceea, în mediul diplomatic bucureștean, toată lumea a ridicat din sprâncene, neînțelegând ce se întâmplă, de unde interesul președintelui pentru Republica Moldova. Lucrurile au fost clare a doua zi, când la Chișinău a aterizat ministrul ungar de Externe (…) tot acest spectacol, pus în operă de autoritățile de la Chișinău, fiind menit să stârnească o reacție a Bucureștiului”, a opinat profesorul, invitat în emisiunea Piața Victoriei la Europa FM.

Directorul organizației Expert Forum a observat, la Europa FM, că presedintele Klaus Iohannis a reacționat într-un mod necaracteristic. În opinia sa, unul din motivele reacției dure a șefului statului a fost implicarea Ungariei în politica din Republica Moldova.

“Președintele Iohannis nu este așa un politician inert. Când vrea poate să reacționeze. Cred că l-a enervat implicarea guvernului de la Budapesta în Moldova. Dincolo de faptul că dă o copită în PSD, implică și această dimensiune a interesului Budapestei pentru evoluții politice din România”, a susținut Sorin Ioniță.