România are în jur de 800 de monumente istorice – castele, cetăți, castre romane sau biserici – care se află în ruine, arată o anchetă „România, te iubesc!”, realizată de jurnalista Paula Herlo. De unele dintre ele… statul român nu s-a mai ocupat din perioada comunismului, spune Paula Herlo. Invitată în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Paula Herlo spune că, potrivit unui studiu european, reabilitarea directă a unui singur monument istoric ar crea peste 20 de locuri de muncă indirect, prin construirea de facilități turistice care ar dezvolta zona.
Paula Herlo: „Pentru autorități n-a fost niciodată o prioritate să salveze aceste monumente”
Cătălin Striblea: Vorbim despre castelele noastre, despre cetățile noastre, despre istoria noastră, în ruine, cum i-a spus Paula Herlo.
Paula Herlo: „Da, e cam în ruine, pentru că, dacă ne uităm la cifra totală de monumente aflate în colaps – vorbim de 800 de monumente istorice – tragem concluzia că n-a interesat niciodată. Pentru autorități n-a fost niciodată o prioritate să salveze aceste monumente și să le transforme în obiectiv de interes turistic și economic”.
Cătălin Striblea: Când zici monumente, ca să înțeleagă toată lumea, nu ne referim doar la niște statui. Ne referim la clădiri istorice.
Paula Herlo: „Nu, ne referim la clădiri clasate ca fiind clădiri istorice”.
Cătălin Striblea: Și asta are România – 800? Dacă tu ai luat statisticile, ai luat datele?
Paula Herlo: „800 care sunt în colaps”.
Cătălin Striblea: Care stau să cadă sau care cad.
Paula Herlo: „Ele sunt mult mai multe”.
Paula Herlo: În vreme ce actorii politici își pasează de la unul la altul responsabilitatea, Cetatea Șoimu se prăbușește
Cătălin Striblea: În materialul tău care-i cel care te-a durut pe tine cel mai tare?
Paula Herlo: „Cred că cel mai tare m-a durut Cetatea Șoimu. Și pentru că eu sunt din Arad și pe vremea când eram elevă făceam foarte multe excursii la cetate, cu școala. N-am regăsit nimic din… mă rog, zidurile erau acolo, dar n-am regăsit nimic din sentimentele pe care le aveam când mergeam acolo cu școala”.
Cătălin Striblea: Adică, e într-o stare mai proastă decât o știai?
Paula Herlo: „E într-o stare mult mai proastă. În luna februarie a căzut un zid al cetății, iar asta a atras atenția, în sfârșit, autorităților că trebuie să facă ceva. Și a început așa, un ping-pong de declarații între actorii politici, care mai de care mai activ să salveze cetatea. Acum, realitatea e că, în vreme ce ei își pasează de la unul la altul responsabilitatea, cetatea aceea se prăbușește. Și, odată cu ea, se va prăbuși și va dispărea toată istoria pe care o poartă în ziduri”.
Paula Herlo: La Cetatea Șoimu nu s-a mai făcut nimic din anii ’70
Cătălin Striblea: Care e istoria? Ce vă spunau vouă când erați copii și vă duceau acolo?
Paula Herlo: „Păi, era o fortificație de apărare, care a trecut prin diverse etape istorice. A fost ocupată de turci, apoi a ajuns la Imperiul Austro-Ungar, a trecut prin diverse stadii. Într-un final, primele lucrări făcute acolo, dacă nu mă înșel, au fost la început de 1900. O serie de arheologi și istorici au făcut acolo niște cercetări și au și lăsat niște schițe și niște documente extrem de importante pentru cei care au studiat apoi cetatea. În anii ’70 comuniștii au încercat o punere în siguranță și au pus acolo niște propte din beton – impropriu, bineînțeles, beton – dar datorită intervenției nu a căzut de tot. Și din anii ’70 și până acum nu s-a mai făcut nimic”.
Paula Herlo: „Odată cu salvarea unui astfel de monument apar în zonă pensiuni, restaurante, tot felul de atracții turistice care dezvoltă zona”
Cătălin Striblea: Mă uitam la ancheta ta, o găsiți și pe Voyo acum și în curând pe Youtube… spui un lucru la care nu m-am gândit niciodată. Că, dacă ar fi să restaurăm, să le punem la lucru, turistic vorbind, zonele astea… creezi o sumedenie de locuri de muncă. Mult mai multe decât te-ai fi așteptat.
Paula Herlo: „Da, e un studiu european care vorbește despre asta. La un loc de muncă direct se creează alte 26 de locuri de muncă indirect. Și aici ne referim la faptul că odată cu salvarea unui astfel de monument apar în zonă pensiuni, restaurante, tot felul de atracții turistice care dezvoltă zona. Și e dovedit. Uite, la Rupea, e o cetate reabilitată cu fonduri europene care arată bine, s-a făcut cât de cât ok”.
Paula Herlo: La Feldioara, reabilitatea cetății a transformat orașul într-unul turistic
Cătălin Striblea: Am fost de vreo două dăți și e călcare pe picioare. Oamenii se duc acolo. Mulți de tot.
Paula Herlo: „100.000 pe an. Ceea ce este enorm pentru un monument într-un orășel unde nu se întâmplă nimic este enorm. La fel și la Feldioara, unde, de asemenea, e o discuție asupra felului în care s-a reabilitat. Dar primarul de acolo este mai mult decât mulțumit de randamentul cetății, pentru că strategia lui pe termen lung pentru Feldioara a fost să transforme orașul într-unul turistic. Din discuțiile mele cu el, chiar are o strategie foarte bună, pe care o și pune în aplicare. E un om care se mișcă bine în zonă. Pentru comunități, salvarea acestor monumente înseamnă mai mult decât faptul că nu mai sunt ruine sau că nu mai sunt acaparate de buruieni, înseamnă și faptul că acolo se poate crea un univers”.
Paula Herlo: „Bani vor veni. Problema este că aceste reabilitări se fac cu cântec”
Cătălin Striblea: Spune-mi, care-i de fapt problema? Că bani sunt. Vin acum și de la Uniunea Europeană, și statul…
Paula Herlo: „Bani sunt doar de la Uniunea Europeană. Statul român alocă infim. E taxa de timbru, vin anual 3 milioane de lei – care este nimic pentru un monument de felul ăsta – și prin fondul de restaurare, încă 20 de milioane de lei. Este, de asemenea, o sumă ridicolă, dar da, vin fonduri europene. Și prin PNRR 222 de monumente vor fi cuprinse în acest proces de restaurare, de reabilitare. Vor fi cuprinse biserici fortificate, cetăți, castele, am văzut biserici de lemn. Foarte interesant e un segment legat de casele vechi, care intră, de asemenea, cu fonduri europene într-un proces de restaurare. Deci, bani vor veni. Problema este că aceste reabilitări se fac cu cântec. De ce? Pentru că Uniunea Europeană impune un termen de finalizare. Și atunci, pentru firme e greu să respecte termenul impus de UE și încep să facă o lucrare românească. Adică, să aducă materiale improprii, să găsim beton, să găsim termopane”.
Paula Herlo: La Cetatea Deva au fost puse termopane la unul din turnuri. Alma Vii, exemplul pozitiv
Cătălin Striblea: Ai găsit termopane?
Paula Herlo: „Au existat, da. În Cetatea Deva, în turnul Bethlen – istoricii, cei care studiază cetățile – au și publicat fotografii cu gurile de tragere care au fost acoperite sau închise cu geamuri termopan. Și atunci, aceste termene scurte de închidere a proiectului duc la tot felul de eșecuri ale reabilitării. Dar sunt și exemple pozitive. Eu am fost la Alma Vii, dar cu siguranță mai sunt și alte biserici sau alte cetăți”.
Cătălin Striblea: Ce este Alma Vii?
Paula Herlo: „Alma Vii este o biserică fortificată, aproape de Sighișoara, care a fost reabilitată de Fundația Mihai Eminescu Trust și care, pentru comunitate a însemnat o readucere la viața unor obiceiuri, o redeschidere a oamenilor către ceea ce însemna comunitatea înainte”.
Vezi întreaga emisiune „România în Direct” aici:
Sursa foto: Shutterstock
Citește și edițiile anterioare în care „România în Direct” a dezbătut alături de „România, te iubesc!” anchetele care fac lumină în România
