Între anchete și declarații la DIICOT, jurnalismul de investigație merită făcut, spun cei de la Rise Project

Roxana Garaiman, Ana Poenariu şi Andrei Ciurcanu, jurnaliștii Rise Project care şi-au adjudecat Premiul întâi şi Premiul Juriului la Gala Superscrieri 2021, au vorbit, la Piața Victoriei, despre ce înseamnă această meserie pentru ei, dar și despre dosarul DIICOT în care au fost chemați la audieri jurnaliști de la Libertatea și Newsweek.

„Mie mi se pare foarte îngijorător să vezi jurnaliști care se duc și dau cu subsemnatul la DIICOT”, a spus Ana Poenariu.

„Afișarea jurnaliștilor la birourile procurorilor, hăituirea lor, campanii, asta decredibilizează nu doar jurnalismul de investigație, jurnalismul în general”, a mai spus Andrei Ciurcanu. Acesta crede că este nevoie de o solidaritate a breslei, în contextul în care mulți jurnaliști nu au puterea necesară de a face față unui eventual proces, iar astfel se poate crea o presiune în plus asupra celui vizat:

„Cred că e nevoie de o solidarizare a jurnaliștilor de investigație, dacă toate aceste derapaje se transformă într-un fenomen. (…) La noi sunt nenumărate oaze, insule mici de jurnaliști de investigație care nu au puterea financiară a celor de la Libertatea și atunci ce faci? Creezi o presiune foarte mare pe o anumită categorie de jurnaliști, încercând să fracturezi și să injectezi acolo puțină teamă. Am ajuns în anumite situații să facem dosare în instanțe să facă o analiză morfologică și lexicală a modului în care ai scris un articol, făcând o separarea între fond și formă.”

Jurnaliștii Rise Project au vorbit și despre ce înseamnă pentru ei această meserie deloc ușoară.

„Noi, jurnaliștii de investigație, nu investigăm întodeauna numai ce este ilegal, noi nu suntem procurori. Noi pur și simplu, uneori, simțim nevoia să aducem context în jurul unor personaje sau a unor situații. Poate fi legal, asta nu înseamnă că nu face neapărat obiectul interesului nostru. (…) Jurnalismul de investigație te fură. (…) O investigație de amploare este o activitatea foarte personală. Pentru mine e un fel de psihoză, eu fac o mică obsesie, eu mă îndrăgostesc de un subiect și mă obsedează, mă gândesc tot timpul la el.”, spune Roxana Garaiman.

„Cred că jobul unui jurnalist nu este să se gândească că materialul lui o să se finalizeze cu o anchetă a procurorilor. Cred că cel mai important este să fim obiectivi, trebuie să tratezi un interlop cu aceeași obiectivitate cu care tratezi o victimă. Dacă nu ai obiectivitatea necesară, nu poți să fi sigur că investigația pe care tu o faci nu e părtinitoare și atunci, în momentul în care eu pornesc o investigație, pornesc să aflu adevărul”, adaugă Andrei Ciurcanu.