Instabilitatea guvernamentală, o constantă în politica din România după 1989. Câți premieri au reușit să-și ducă mandatul până la capăt | AUDIO

Instabilitatea guvernamentală a fost aproape o constantă a politicii românești după Revoluția din 1989. Schimbarea premierilor s-a accentuat în special după 2012, când niciun șef al Executivului nu și-a dus mandatul la capăt, între două alegeri parlamentare consecutive.

Pot fi numărați pe mai puțin de jumătate din degetele de la o mână premierii care și-au dus la final mandatul de 4 ani. E vorba de Nicolae Văcăroiu (1992–1996) și Adrian Năstase (2000–2004).

Câțiva premieri au stat la Palatul Victoria patru ani, dar au condus două sau mai multe cabinete. E vorba de Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc sau Ludovic Orban.

Recordul l-a deținut Victor Ponta, cu 4 variante de cabinet – între 2012 și 2015.

În total, în 36 de ani, România a avut 20 de premieri plini și 12 premieri interimari.

Cel mai scurt mandat în fruntea Guvernului l-a avut Mihai Răzvan Ungureanu – doar trei luni.

Instabilitatea s-a accentuat în ultimii 15 ani.

Cauze principale: moțiuni de cenzură, reconfigurări ale alianțelor politice sau demisii ale premierilor în urma unor presiuni politice sau sociale – cum este cazul lui Victor Ponta, după tragedia din Colectiv.

Un raport realizat anul trecut de SNSPA a analizat stabilitatea guvernamentală în 16 state europene. România s-a situat pe primul loc la frecvența schimbărilor de prim-miniștri și la cea mai scurtă durată medie a mandatelor.