Într-o alocuțiune susținută marți seară, președintele american a avertizat Rusia că va suferi consecințe “dezastruoase” dacă nu va renunța la planul de a ataca Ucraina.
Scenariul este “încă posibil”, crede Joe Biden, care a repetat că soldații americani nu vor fi trimiși pe un asemenea front, însă Statele Unite vor apăra ”fiecare centimetru” din teritoriul alianței Nord-Atlantice. “Nu suntem dușmanii voștri”, a transmis poporului rus liderul de la Casa Albă.
Țările NATO au reacționat cu un optimism precaut la anunțul Rusiei că retrage în cazărmi unele dintre trupele masate la frontiera cu Ucraina.
“Până acum nu am observat niciun semn care se confirme detensionarea situației pe teren”, a spus secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, care vrea o retragere semnificativă a soldaților și a echipamentelor militare. “Nu credem până nu vedem”, a transmis, la rândul său, administrația de la Kiev.
Pentru moment, nu există informații despre amploarea și calendarul retragerii.
Într-o convorbire avută la nivel de miniștri de externe, Washingtonul a transmis Moscovei că rămâne angajat pe calea diplomației.
La întâlnirea de marți cu cancelarul german, președintele rus s-a arătat dispus dialogului cu Occidentul despre transparenţa militară pe continent şi revizuirea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Vladimir Putin a transmis că NATO nu îşi poate consolida propria securitate în “detrimentul” Rusiei.
Totodată, liderul de la Kremlin a ținut să spună că gazoductul Nord Stream 2 este “un proiect pur comercial”, fără caracter politic. Viitorul acestuia a fost pus sub semnul întrebării în timpul actualei crize. Potrivit lui Vladimir Putin, Rusia ar putea continua să livreze gaze Europei inclusiv prin Ucraina, dacă se doreşte acest lucru.
La Moscova, cancelarul german a cerut măsuri pentru reducerea presiunii militare şi evitarea unui conflict armat în Europa. “Extinderea NATO nu este pe agendă în acest moment”, a subliniat Olaf Scholz, în contextul în care Rusia se opune admiterii Ucrainei în alianță.
Miniştrii Apărării din statele Alianței Nord-Atlantice se reunesc, miercuri și joi, la cartierul general din Bruxelles. România este reprezentată de Vasile Dîncu. Discuțiile se vor concentra pe tema situației de pe flancul estic. Joi este programată o întâlnire cu partenerii din Ucraina și Georgia.
La București, ministrul Externelor, Bogdan Aurescu, va fi audiat în legislativ, miercuri, pe tema crizei ucrainene.
Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a fost invitat la comisia parlamentară de control al SRI pentru a discuta situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO. Discuția este programată pe 22 februarie.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat, marți, că România este pregătită să găzduiască un nou grup de luptă NATO, reunind în jur de o mie de militari, cel mai probabil sub comandă franceză. După ocuparea Peninsulei Crimeea, în 2014, Alianța Nord Atlantică a creat primele patru grupuri de luptă, care sunt prezente în Polonia, Estonia, Lituania și Letonia.
Adjunct al NATO, Mircea Geoană estimează că grupul de luptă care va acționa în România va fi operațional până în vara acestui an.
Într-un nou gest provocator, Duma de Stat a Rusiei, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a adoptat o hotărâre prin care îi cere preşedintelui Vladimir Putin să recunoască autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei. Potrivit rezoluției, cetăţenii ruşi care locuiesc în aceste regiuni – al căror număr este estimat la 700.000 – au nevoie de “sprijin”.
O asemenea recunoaștere ar reprezenta o încălcare “grosolană” a integrității Ucrainei, crede secretarul general al NATO, în timp ce Kievul o vede ca “o agresiune fără arme”, întrucât un pretext similar a fost folosit și pentru ocuparea Crimeii.
Mai multe instituții ucrainene, între care Ministerul Apărării, au fost ținta hackerilor marți seară. Kievul nu exclude ca în spatele atacului cibernetic să fie Moscova. În urmă cu o lună, câteva site-uri ale guvernului ucrainean erau vizate de un atac cibernetic masiv, în urma căruia date ale cetățenilor au devenit publice.
La invitaţia omologului său francez, Emmanuel Macron, preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri, la Paris, la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel.
—
Guvernul condus de Nicolae Ciucă așteaptă motivarea deciziei prin care obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise a picat testul constituționalității.
O consecință a verdictului CCR ar putea fi intentarea unor procese și anularea în instanță a amenzilor date, dar care nu au fost plătite.
Sesizată de un student, Curtea Constituțională a constatat că ordonanța de guvern privind portul măștii este neconstituțională în ansamblul său, întrucât a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ.
Dacă executivul nu intervine printr-un nou act normativ, obligativitatea dispare.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat, marți seară, că până când decizia CCR nu va fi publicată în Monitorul Oficial, măsurile sunt încă în vigoare. Apoi, există o perioadă de 45 de zile în care poate fi remediată problema, a adăugat Raed Arafat.
Marți seară, ministrul Sănătății a făcut apel la rațiune. “Atunci când sunt la risc să mă îmbolnăvesc, o să port mască, acolo unde e aglomerație. Nu are importanță dacă este sau nu un act normativ în vigoare”, a punctat Alexandru Rafila.
Bilanțul epidemilogic a revenit, marți, spre pragul a 22.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Alte 200 decese au fost asociate Covid, un record negativ al actualului val.
Peste 1.100 de bolnavi sunt la Terapie Intensivă.
Alte 7.500 de doze anti-Covid au fost administrate în decursul a 24 de ore. Mai puțin de 1.500 de persoane s-au vaccinat pentru prima dată.
În timp ce unele țări renunță la restricții sau plănuiesc relaxări, un nou val de infecţii Omicron amenință estul Europei, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
În ultimele două săptămâni, în state precum Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia şi Ucraina, numărul cazurilor s-a dublat. OMS îndemnă, de aceea, autorităţile din regiune să impulsioneze campaniile de vaccinare anti-Covid.
—
6 milioane de copaci vor fi plantați pe glob în memoria victimelor pandemiei de Covid. Ambițiosul proiect, al cărui start a fost dat marți, este ideea unei fundații din Costa Rica, fiind susținut de personalități sportive și artistice. Un eveniment mondial de plantare de arbori este programat pe 4 și 5 mai.
“(Copacii) ne vor aminti de cei pe care i-am pierdut, ne vor aminti că suntem cu toții o singură familie”, au transmis organizatorii.
Bilanțul oficial pandemiei se apropie de 6 milioane de decese, dar Organizația Mondială a Sănătății crede că numărul real al victimelor Covid ar putea fi de trei ori mai mare.
—
În Canada, comandantul poliţiei din capitala federală Ottawa a demisionat în cea de-a 19-a zi de ocupare a centrului orașului de contestatari ai restricțiilor sanitare.
Peter Sloly a fost foarte criticat pentru gestionarea protestelor şi în special pentru că a permis staţionarea camioanelor în zonele centrale, în faţa parlamentului şi sub ferestrele biroului premierului canadian Justin Trudeau.
—
Importatoare de imunoglobuline, 5 companii farmaceutice străine au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu peste 70 milioane de euro. Investigaţia a fost începută în 2018.
Prin înțelegerea de cartel avută pentru a obține marje de profit mai mari, companiile au limitat accesul la imunoglobuline, punând în pericol viaţa pacienţilor şi determinând autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare.
Reprezentanții asociației care reprezintă pacienții cu imunodeficiențe primare acuză că aceștia primesc tratament “cu porția”.
—
O treime din patroni spun că vor reduce numărul de angajaţi ca urmare a creşterii facturilor la electricitate şi gaze, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România. Tot din această cauză, 8 din 100 de firme se vor închide.
“Întrebaţi ce măsuri vor lua, 76% au spus că vor reduce sau vor amâna investiţiile, ceea ce are un impact uriaş în societate şi în economie, pentru că înseamnă o pierdere a competitivităţii. Jumătate spun că vor diminua activitatea firmei, 38% că vor amâna achiziţia unor programe de digitalizare, ba chiar pentru unul din trei întreprinzători această perioadă va însemna reducerea numărului de angajaţi. De asemenea, 8% spun că vor închide firma. Deci practic una din 10 firme se va închide în perioada următoare”, a declarat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.
—
Reducerea stimulentelor financiare anunţate de Guverne pune sub semnul întrebării menţinerea în 2022 a ritmului de creştere a vânzărilor de maşini electrice înregistrat anul trecut pe principalele cinci pieţe europene, care au crescut cu 72% faţă de anul anterior, potrivit unei analize a PwC. O altă piedică în ceea ce priveşte menţinerea nivelului de creştere a vânzărilor de vehicule electrice este legată de faptul că ritmul de instalare a staţiilor de încărcare în Europa nu este suficient de rapid pentru a satisface cererea în creştere.
—
Economia României a scăzut cu 0,5% în ultimul trimestru al anului trecut, față de cel anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, produsul intern brut a înregistrat, totuşi, o creştere de peste 2 procente. Per total, economia românească a avut un avans de 5,6% în 2021.
—
Pentru redresarea economiei, Canada are nevoie de forță de muncă. Guvernul de la Ottawa și-a propus să primească aproape un milion și jumătate de imigranți până în 2024. Anul trecut, Canada a acceptat peste 400.000 imigranți, reprezentând un record istoric.
—
Potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament, accesul pe plajă al animalelor de companie va fi permis cu respectarea unor reguli strice. În primul rând, este necesar acordul operatorilor de plaje. Apoi, animalele de companie trebuie ţinute în zgardă sau ham şi lesă. Proprietarii trebuie să facă curățenie în urma animalului deținut. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei.
—
În Parlament, audierea lui Răzvan Horațiu Radu pentru postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a încheiat, marți, cu un neașteptat aviz „negativ”. Comisia pentru Drepturile Omului a semnalat că în procedura de numărare a sufragiilor s-a strecurat „o eroare materială” și că rezultatul votului a fost transmis greșit. Votul va fi reluat miercuri.
—
Afaceristul Victor Micula a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție. Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi instigat un amic să arunce o mașină de lux în prăpastie, pentru a putea încasa o asigurare de sute de mii de euro.
—
Din luna aprilie, vor fi implementate noi soluții pentru fluidizarea traficului la București. Potrivit viceprimarului Stelian Bujduveanu, mai multe străzi vor avea sens unic și bandă unică pentru transportul în comun. De asemenea, se vor crea locuri de parcare și piste de biciclete.
—
Curtea Constituţională italiană a respins, marţi, o cerere de referendum privind dezincriminarea sinuciderii asistate, considerând că persoanele cele mai vulnerabile nu sunt suficient protejate. Susţinătorii dreptului de a muri din Peninsulă au încercat să organizeze o consultare populară pe acest subiect controversat într-o ţară predominant catolică, unde opoziţia faţă de o astfel de schimbare este puternică.
—
Găsit vinovat de violarea unor fete minore în Cambodgia, un fost căpitan al marinei americane a fost condamnat la 210 ani de închisoare. În vârstă de 68 de ani, Michael Joseph Pepe și-a drogat și torturat victimele.
—
Deţinută de miliardarul britanic Richard Branson, a anunţat că va relua, de miercuri, vânzările de bilete pentru următoarele sale călătorii pe orbita Terrei. Un tichet costă 450.000 de dolari. Alte companii din domeniu, precum SpaceX şi Blue Origin încearcă să facă din turismul spaţial o realitate.
—
La turneul de tenis feminin de la Dubai, Gabriela Ruse (59 WTA) o va întâlni, miercuri, pe Simona Halep (23 WTA). Duelul este programat după ora 18 și 15 minute.
—
La JO 2022, în proba masculină de schi fond pe echipe de miercuri, România este reprezentată de Paul Pepene și Raul Popa. Întrecerea se va disputa la mare altitudine, la peste 1.800 de metri. Cei doi ținesc un loc în primele 10.
La schi alpin, joi va concura Alexandru Ștefănescu.
Mihai Tentea şi Ciprian Daroczi au încheiat, marți, pe locul 16 proba masculină de bob (2 persoane). Germania a cucerit toate cele trei medalii puse în joc.
—
Favorită la aurul olimpic, dar aflată în centrul unui scandal de dopaj, patinatoarea rusă Kamila Valieva ocupă primul loc în proba feminină după programul scurt de individual.
În vârstă de 15 ani, sportiva conduce cu un scor de 82,16 puncte, în faţa compatrioatei sale, Anna Şcerbakova (80,20 puncte) şi a japonezei Kaori Sakamoto (79,84 puncte).
Tribunalul de Arbitraj Sportiv i-a permis Kamila Valieva să își continue evoluțiie la Beijing, fără a se pronunţa însă pe fondul cauzei, un test pozitiv din luna decembrie.
A doua parte a concursului individual, anume programul liber, va avea loc joi seară.
Graţie celor trei titluri cucerite marți la biatlon (ştafetă masculină), patinaj viteză (urmărire pe echipe) şi combinată nordică, Norvegia s-a desprins în fruntea clasamentului pe medalii la Jocurile hibernale. Delegația scandinavă a ajuns la 12 medalii de aur, pe lângă 7 de argint şi tot atâtea de bronz. Podiumul este completat de Germania (9-6-3) şi Statele Unite ale Americii (7-6-4).
—
Handbalistele de la CSM Bucureşti au pierdut la “masa verde” meciul de Liga Campionilor cu rusoaicele Rostov pe Don. Partida nu s-a putut desfăşura din cauza mai multor infecții cu SARS-CoV-2 în rândul jucătoarelor campioanei României.
—
Vlad Chiricheș va rămâne căpitanul naționalei de fotbal României și în mandatul selecționerului Edi Iordănescu. În vârstă de 32 de ani, fotbalistul a adunat 70 de evoluții sub tricolor.
—
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult peste cele normale în a doua decadă a lunii februarie în cea mai mare parte a țării. Temperaturile maxime se vor încadra între 6 și 16 grade, cu cele mai mari valori în Muntenia. Cerul va fi variabil, cu înnorări persistente în vest, nord-vest și centru, unde local și temporar va ploua. Izolat, dimineața vor fi condiții de polei. Vântul va sufla slab și moderat. Pe alocuri, în primele ore ale intervalului vor fi condiții de ceață, posibil asociată izolat cu burniță.
La București, încălzirea vremii va continua, astfel că valorile termice se vor situa cu mult peste cele normale în a doua decadă a lunii februarie. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 14 grade. Cerul va fi variabil, mai mult senin în prima parte a zilei, iar vântul va sufla slab. Dimineața vor fi condiții de ceață.
În zonele de munte, cerul va fi variabil, cu înnorări persistente în masivele vestice și nordice, iar local și temporar în prima parte a intervalului se vor semnala precipitații mixte, iar la altitudini mari va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări îndeosebi din a doua parte a nopții în zona înaltă a Carpaților Orientali și în Munții Apuseni, cu viteze la rafală de peste 80 km/h, spulberând zăpada și determinând scăderea semnificativă a vizibilității. Temperaturile vor fi comparabile cu cele din ziua precedentă.
