În fiecare an pierdem echivalentul unui oraş de 85.000 de locuitori

Fenomenul migrației a început imediat după revoluție; plecările au luat avânt însă după aderarea României la Uniunea Europenea, la 1 ianuarie 2007.

Biletul de intrare în spațiul comunitar a însemnat și acces liber la locurile de muncă din statele occidentale. Date din 2015 – publicate de Organiția Națiunilor Unite – arată că 3,4 milioane de români locuiau în străinătate, cei mai mulţi în Spania şi Italia.

Ca să ne dăm seama de dezastru, raportul ONU pe 2015 arată că România este – după Siria măcinată de război de ani de zile – ţara a cărei rată a migraţiei este cea mai mare.

În fiecare an pierdem echivalentul unui oraş de 85.000 de locuitori. Stam chiar mai prost decat Polonia, spune sociologul Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București.

“16% din populația țării plecată în străinătate e mult. Ne interesează foarte tare comparația cu Polonia. Procentul corespunzător pentru Polonia este de aproximativ 12%. România se află sub nivelul mediu de bunăstare din UE, la 58%. Unde e Polonia? Se află 10 puncte procentuale mai sus”, afirmă profesorul Dumitru Sandu.

Între timp, marile orașe fierb aproape în fiecare săptămână, oamenii ies în stradă, la proteste. Dumitru Sandu spune că mulți dintre cei care pleacă s-au săturat de modul în care suntem conduși.

“Incepe să apară, consistent, o migrație pentru muncă a românilor în străinătate, combinată cu migrație pentru stil de viață. Plec nu numai pentru că vreau un loc de muncă mai bine plătit, dar plec acolo unde cred că voi găsi mediu comunitar, mediu de viață, mediu uman care-mi convine mie mai mult.
Rep: Oamenii sunt nemulțumiți de felul în care suntem conduși, ies în stradă, sunt proteste. Credeți că toată fierberea asta socială conduce la luarea unei decizii de a părăsi țara? Răspunsul pe scurt e da”, afirmă sociologul Dumitru Sandu.

Profesorul Dumitru Sandu afirmă că mai asistăm la o nouă tendință: cei care pleacă din țara încep să se îndrepte, din ce în ce mai mulți, spre țările europene nordice, mai bogate.

Interviul integral cu Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București îl puteți ascultați aici.