Sângele are două componente importante: plasma și celulele sangvine. Plasma, partea lichidă, reprezintă aproximativ 60% din volumul sanguin. Este formată în special din apă, dar conține și proteine și alți compuși precum hormoni, anticorpi, enzime, glucoză sau particule de grăsime.
Celulele sangvine iau naștere în măduva osoasă și apoi sunt eliberate în sânge. Cele trei tipuri de celule sunt hematiile sau celulele roșii care transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi, leucocitele sau celulele albe care fac parte din sistemul imunitar și trombocitele, cu rol în procesul de coagulare.
La câteva secunde de la producerea unei răni, trombocitele se lipesc unele de altele în vasul lezat. Apoi eliberează anumite substanțe care vor interacționa cu treisprezece tipuri de proteinele din plasmă, proteine numite factori de coagulare. Astfel, se declanșează o reacție chimică în lanț care va conduce la formarea cheagului de sânge și la oprirea sângerării.
Dacă această cascadă de evenimente are loc într-un vas normal, apar probleme grave precum infarctul miocardic în cazul ocluziei unui vas de sânge al inimii. De aceea, există și factori care previn formarea cheagului sau îl dizolvă, menținând un echilibru al coagulării într-un organism sănătos.
Problemele coagulării sunt sângerările excesive atunci când numărul trombocitelor scade, sau atunci când unul sau mai mulți factori de coagulare lipsesc. O astfel de boală este hemofilia. Lipsa vitaminei K poate conduce, de asemenea, la sângerări. Deoarece mulți dintre factorii de coagulare sunt produși de ficat, sângerări pot apărea și în bolile hepatice.
Există teste specifice care se efectuează pentru evaluarea funcției de coagulare a sângelui. Pacienții care iau medicamente anticoagulante au nevoie de o monitorizare atentă.
