Cum îţi strică fumatul viaţa

În medie, un fumător moare cu 10 ani mai devreme decît o persoană fără acest viciu. Însă nu vrem să te speriem de la început. Noi îţi spunem ce s-a descoperit până azi în legătură cu fumatul şi te lăsăm pe tine să concluzionezi dacă merită sau nu să te laşi de ‘fumuri’.

Ţigare după ţigare, poţi observa uşor cum dinţii ţi se colorează în galben din ce în ce mai închis iar gura ta capătă un miros neplăcut care persistă şi după ce mesteci gumă sau te speli pe dinţi. Se mai produce şi o modificare rapidă a culorilor obturaţiilor si lucrărilor stomatologice pe bază de răşini.

Aproape toţi ştim că fumatul poate duce la apariţia cancerului pulmonar, dar puţini ştiu că el favorizează şi alte tipuri de cancer: de laringe, faringe, gură, esofag, vezică urinară, rinichi, pancreas, ficat, col uterin, stomac, colon, rect şi anumite forme de leucemie.

Numeroase studiii au indicat o relaţie directă între fumat şi cancerul mucoasei orale. Fumatul ţigaretelor este , după cum o arată cercetările de până acum, mai nociv decât fumatul trabucului sau al pipei.

Un studiu realizat în 2007 în cabinetele stomatologice din SUA a arătat că bărbaţii care fumează prezină un risc de 30 de ori mai mare decât nefumatorii în ceea ce priveşte declanşarea tumorilor maligne orale, în timp ce foştii fumători prezintă un risc de 9 ori mai mare. Exista o legătură între fumătorii de pipă şi incidenţa cancerului de buză.

Circa 92 % din decesele provocate de cancerul oral sau faringian la bărbaţi pot fi atribuite fumatului, iar în cazul femeilor procentul este puţin mai mic, 61%.

Cu cât fumezi mai mult, cu atât creşte riscul apariţiei unor probleme. În cazul cancerului, unele studii arată că factorul de risc devine egal cu al nefumătorilor după circa 10 ani de la renunţarea la fumat.

Statisticile ultimilor ani demonstrează că fumatul ucide de 4 ori mai multe persoane decât accidentele de circulaţie. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cauza unor afecţiuni generate de fumat mor anual 300.000 de oameni în SUA, 70.000 în Germania şi 35.000 în Franţa. Pentru România nu sunt disponibile date privind acestă problemă.

Femeile cu vârsta peste 35 de ani care fumează si iau pilule contraceptive au un risc crescut de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau ateroscleroză la nivelul membrelor inferioare.

De asemenea, femeile care fumează au un risc mai mare pentru avorturi spontane sau bebeluşi cu greutate mică la naştere.

Fumătorii au un risc de două ori mai mare de a muri prin infarct miocardic faţă de nefumători.

Şi dacă tot ce ai citit până acum nu te-a pus pe gânduri, află că depedenţii de tutu încep să aibă treptat şi alte vicii care le macină viaţa şi zâmbetul. Dependenţii de alcool sau de alte droguri, fie ele uşoare sau tari, încep deseori să le consume în urma dependenţei de tutun.

Pentru o gospodină, fumatul poate însemna sfârşitul mâncărurilor gustoase lăudate de soţ şi copii. Tutunul afectează simţul gustului şi al mirosului.

Fumul de ţigară conţine peste 4 000 de substanţe, majoritatea toxice, iar 40 dintre ele sunt cancerigene şi sunt inhalate atât de fumător cât şi de persoanele din jur.

Dar posibil ca problemele de sănătate legate de fumat să nu te sperie atât de mult, fiind o persoană care se încurajează zicându-şi ‘trebuie să mor şi eu de ceva’.

În acest caz, cei dragi din jurul tău s-ar putea să moară înaintea ta şi tu să-i fi ajutat cu ţigările. În cazul copiilor mici, expunerea la un mediu în care se fumează poate provoca infecţii respiratorii, infecţii ale urechilor, crize de astm sau poate chiar reprezenta un factor în sindromul de moarte subită a sugarului.

În Europa peste 19.000 de persoane mor anual din cauza fumatului pasiv (SURSA: statistică U.E. 2007).

Dacă aeriseşti bine camera sau fumezi în altă cameră, asta nu înseamnă că fumul nu va ajunge şi în restul casei sau nu se va impregna în mobilă.

Aerul dintr-o cameră în care a fost un fumător rămâne infestat mult timp după plecarea acestuia.

Un nefumător al cărui partener de viaţă fumează are cu 25% mai multe şanse de a dezvolta cancer pulmonar. Aceste persoane sunt expuse şi altor boli, precum cele cardiovasculare.

Şi acum argumentul decisiv: bugetul.

Fumatul devine un viciu din ce în ce mai costisitor. Dacă fumezi un pachet pe zi, înseamnă ca ai fumat 7.300 de ţigări în decursul anului trecut. Şi să presupunem că fumezi ţigări foarte ieftine. Ipotetic ele costă 1 euro pachetul. Asta înseamnă pe lună 30 de euro cheltuieli. Dacă ai un salariu minim pe economie de 140 de Euro (la nivelul lunii aprilie 2008) atunci tocmai ai pierdut aproximativ 1/5 din acesta dintr-un foc. Ţigarea ‘cade greu’ fără cafea, aşa că probabil mai se duc alţi 20 de euro pentru ea şi uite aşa te trezeşti fără bani de mâncare, haine sau întreţinere. Noi am fost prea optimişti când am spus preţul unui pachet de ţigări, dar şi cu varianta optimistă rezultatul tot unul rău este.

Dacă vrei să încerci să te laşi de fumat, există mai multe modalităţi eficiente pe care le poţi încerca şi despre care poţi citi într-un alt articol din secţiunea SĂNĂTATE de pe efm.ro

Înainte de a trece la pasul 2 demontăm un mit: nu te îngraşi dacă renunţi la ţigări! Asta este scuza celor care nu au reuşit să renunţe!