Spre exemplu, există o legătură între consumul de alcool şi tendinţa de implicare în acte de violenţă. Cu cât este mai mare cantitatea de alcool băută, cu atât mai severe sunt actele de violenţă.
Apoi, una din opt persoane care suferă de o tulburare de anxietate are şi probleme cu consumul de alcool. Alcoolul agravează tulburările de somn dar ne duce şi la depresie.
Consumul abuziv de alcool accelerează atrofierea creierului, care, în timp, conduce la declinul funcţiilor cognitive. Procesul deteriorativ pare a avansa constant în cazul persoanelor care au fost dependente de alcool pe termen lung.
Consumul de alcool creşte riscul de apariţie a cirozei hepatice, a pancreatitei acute sau cronice.
Consumul de alcool creşte nivelul acidului uric din sânge şi riscul de apariţie a gutei. Aceste efecte survin direct proporţional cu cantitatea băută.
Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului la nivelul cavităţii bucale, a cancerului esofagian şi a celui laringian. Într-o măsură mai mică, de asemenea proporţional cu cantitatea consumată, alcoolul creşte şi riscul de apariţie a cancerului de stomac, de colon şi al celui rectal.
Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului hepatic. Alcoolul are ca efect şi creşterea presiunii sângelui, ceea ce conduce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, în funcţie de cantitatea consumată.
Alcoolul poate afecta funcţionarea normală a sistemului imunitar, generând o probabilitate crescutã de dezvoltare a anumitor boli infecţioase.
