Confidenţialitate


Constantin Brâncuși


Constantin Brâncuși

Relativ recent, statul român a făcut o chetă publică pentru a cumpăra „Cumințenia Pământului”. Nu mai are sens să discutăm despre cum s-a terminat totul, dar ce nu știu mulți este că Brâncuși a vrut lase moștenire statului român peste 200 de lucrări. Numai că autoritățile anilor ’50 l-au refuzat.

Constantin Brâncuși s-a născut la Hobița, în 1876. În copilărie, a fost ucenic prin diverse prăvălii și cârciumi, ca la 18 ani, să se înscrie la Școala de Arte și Meserii din Craiova. Apoi, a venit la București, unde a terminat și Facultatea de Belle Arte.

A început să facă primele sculpturi în timpul studenției și în 1903, la un an după absolvire, a primit un contract pe bani publici. A fost ajutat de unul dintre profesorii săi, care știa că Brâncuși urma să folosească banii pentru a merge la studii la Paris.

Pe scurt, Brâncuși a făcut un bust al medicului Carol Davila, care se află și acum în curtea Spitalului Militar din București. La începerea lucrării, a primit doar jumătate din bani, dar când a trebuit făcută recepția lucării, membrii comisiei au realizat subit că nasul statuii era prea mare sau că epoleții erau prea mici. Brâncuși s-a înfuriat și a lăsat statuia cum era. Evident, fără să își mai primească restul banilor.

“Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus (…) bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar (…) nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, (…) și dus am fost, pomenind de mama lor.”, spunea cu mâhnire Constantin Brâncuși, înainte a pleca la Paris pe jos. Drumul a durat doi ani, dar asta pentru că Brâncuși a făcut escale la Viena și Munchen, unde a mai pus ceva bani deoparte. În Viena, de pildă, a lucrat la un atelier de mobilă.

În 1905, s-a încris la Școala Superioară de Arte Frumoase din Paris, dar regulamentul menționa că limita de vârsta a studenților era de 30 de ani. Din acest motiv, Brâncuși i-a urmat cursurile un singur an. Cu toate acestea, românul închiriat un atelier și s-a apucat de treabă.

În 1906 a avut prima expoziție, tot la Paris, și în anii care au urmat a expus și a vândut în Franța, Statele Unite, Anglia, Elveția și ocazional, în România. În câteva rânduri, autoritățile de la noi i-au comandat și apoi, anulat mai multe lucări. Totuși, la solicitarea Ligii Femeilor Gorjene, Brâncuși a ridicat un ansamblu sculptural închinat victimelor Primului Război Mondial. Ați ghicit deja, e vorba despre ansamblul de la Târgu Jiu, format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfărșit.

Constantin Brâncuși s-a stins în 1957, la Paris. Însă cu câțiva ani înainte, a încercat să doneze statului român peste 200 de statui, precum și atelierul său din Paris. Însă după o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu, și la care au mai participat printre alții George Călinescu, Geo Bogza sau Camil Petrescu, Academia Română a respins oferta celui care avea să devină unul dintre cei mai mari sculptori ai omenirii.


Ultimele stiri
Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…

Obiceiuri de Crăciun, în Crișana. Prin ce se deosebește Turca din Bihor față de cea din alte zone…

Obiceiuri de Crăciun, în Oltenia. Ce presupun Viflaimul din Dolj, Vasilca și scormonitul în foc | AUDIO

24 decembrie, Ajunul Crăciunului. Colindatul și alte obiceiuri la români

Constanța: Protest al angajaților CT Bus și al altor constănțeni în fața primăriei, în ziua aprobării unor taxe…

Sibiu: Incident la un hotel din municipiu. Tavanul de deasupra unei piscine s-a prăbușit peste persoanele aflate în…

Ce tradiții mai respectă de Crăciun unii bucureșteni și ce e cel mai important pentru ei în această…

Programa la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a fost revizuită și prezentată la Ministerul Educației.…

Vrancea: Accident rutier pe A7, la mai puțin de două ore de la deschiderea circulației pe tronsonul Focșani-Adjud.…