24 decembrie, Ajunul Crăciunului. Colindatul și alte obiceiuri la români

Ajunul Crăciunului este ziua de dinaintea nașterii lui Iisus Hristos și ziua în care postul Crăciunului ia sfârșit. În multe case, oamenii fac ultimele pregătiri: cozonacii sunt scoși din cuptor, sarmalele au dat într-un ultim clocot, iar casa a fost curățată și pregătită cu atenție pentru ziua în care s-a născut Iisus Hristos. 

De Ajun, în ziua premergătoare Crăciunului, în multe case gospodinele pregătesc turte însiropate și presărate cu nucă, cunoscute şi ca „scutecele Domnului”. Turtele sunt întinse cât mai subțire cu sucitorul și tot cu ajutorul lui sunt puse pe plita încinsă. Se coc astfel până ce devin uscate. În seara zilei de 24 gospodinele le înmoaie în apă călduţă, iar peste ele se presară zahăr, coajă de lămâie și de portocală și nucă măcinată. De asemenea, fiecare foaie fină poate fi unsă cu o cremă din semințe de cânepă, scrie Doxologia.ro.

Tot în această ultimă zi din Postului Crăciunului, preotul umblă pe la casele credincioşilor cu icoana Naşterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

Tot în Ajun, colindătorii merg din poartă în poartă sau din ușă în ușă pentru a aduce vestea bună a Naşterii Domnului, după cum îngerii şi păstoriii au vestit minunea din Betleemul Iudeii, Naşterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioară.

„Sculaţi, sculaţi, boieri mari”, colindul care se cântă la fereastră în Ajunul Crăciunului

Potrivit unor tradiții, colindătorii își încep călătoria pe la case cu colindul la fereastră, prin care se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: „Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut’”. După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă și le oferă colaci, mere şi nuci, precizează volumul „Cartea de Crăciun”, citat de Agerpres.

Colindul de Moș Ajun datează din vremuri străvechi, fiind cel mai vechi mesaj dus de copii despre vestea Nașterii Pruncului Iisus, transmis din generație în generație. Obiceiul colindatului are și menirea de a ne atrage atenția că este necesară pregătirea sufletească și trupească pentru ca Hristos să se nască tainic în fiecare dintre noi, potrivit  . Colindele ne descoperă că Întruparea Mântuitorului are ca scop mântuirea neamului omenesc.

Superstiții și obiceiuri în timpul sărbătorilor de iarnă

Potrivit unor obiceiuri, în Ajunul Crăciunului, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași peste an, scrie Agenția Națională a Zonei Montane. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă.

Tot în Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine și să nu părăsească stupul pe vremea roitului. Despre Moș Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l-a născut pe Iisus Hristos.