Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele prin „Uncheșii și babele de la Păunești” | AUDIO
Sursa foto: Inquam Photos / Cătălin Urdoi
Moldova, asemenea Bucovinei, are propriile tradiții care mai de care mai festive și mai impresionante din punct de vedere vizual. Poate una dintre cele mai cunoscute și mai animate tradiții din Moldova este dată de spectacolul Urșilor de la Comănești, județul Bacău. Îmbrăcați în costume spectaculoase care întruchipează corpul unui urs brun, băieți și fete se întrec în apropierea Anului Nou în strigături și dans. Spectacolul culminează cu îmblânzirea ursului, semnificând îmblânzirea anului care vine. Altul este însă obiceiul în județul Vrancea, unde întâlnim „Uncheșii și babele de la Păunești”. Mai multe despre cum sunt practicate aceste obiceiuri ne-a spus Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural, într-un interviu cu Denis Ciulinaru.
Urșii de la Comănești
Folosirea unor piei care se moștenesc din generație în generație. Fiecare cartier are ceata sa de urși. Pe 30 decembrie cetele se întrec în frumusețe, strigături, bătăi de tobă. Fiecare ceata prezintă o particularitate de ritm. Când vorbim de frumusețea urșilor vorbim de cât de îngrijită este blana, cât de bogați sunt canafii (ciucurașii roșii agățați de cap sau urechi) sau cât de lăcuite sunt ghearele. Pe lângă urși, în alai regăsim toboșari și comandanți. Obiceiul presupune îmblânzirea ursului. Îmblânzind ursul îmblânzești și anul care vine. Rolul comandantului este să danseze urșii cu ajutorul ceatlăului, un băț folosit la dresaj. Comandantul trebuie să facă astfel încât toți urșii să joace în ritmul lui. Uneori se mai aud rostite cuvintele: „te-am crescut, te-am adunat, din pădure eu te-am luat”.
Uncheșii și babele de la Păunești, Vrancea
Un alt obicei, menit să alunge duhurile rele și să aducă veselie în comunitate, apare în județul Vrancea și se numește „Uncheșii și babele de la Păunești”. Măștile acestor personaje sunt impresionante, povestește doctorantul Alexandra Negrilă. Costumele lor au și aripi lungi din lemn, care pot avea o dimensiune de peste trei metri. Aripile sunt decorate cu mărgele, beteală și panglici. Uneori, în mijlocul acelor aripi apare și o icoană, un element creștin.
Interviul integral cu Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural poate fi ascultat mai jos
Autor: Denis Ciulinaru
