Obiceiuri de Crăciun, în Crișana. Prin ce se deosebește Turca din Bihor față de cea din alte zone ale țării și ce rol are birăul în cadrul cetelor de colindători | AUDIO

Crăciunul este marcat la noi în țară prin tradiții pe alocuri asemănătoare, dar există unele diferențe de la o regiune la alta. În Crișana întâlnim, la fel ca în alte zone ale țării, mersul cu capra, mersul cu steaua, irozii – o formă de teatru popular – și plugușorul, însă regăsim și un obicei precreștin cunoscut sub numele de Turca. Ce este Turca și cum se joacă în zona Bihorului? Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural, a povestit într-un interviu cu Denis Ciulinaru despre acest obicei, dar și despre rolu celui care îi însoțește pe colindători: conductorul sau birăul.

Unul dintre obiceiurile pe care le întâlnim în timpul Crăciunului în Crișana se numește „Turca”.  Considerat un obicei precreștin, turca reprezintă întruchiparea fantastică a unei vietăți. Jocul acesteia reprezintă neastâmpărul animalului: turca țopăie cât timp feciorii colindă, face tot felul de ghidușii, sperie copiii, necăjește femeile din casă și uneori mai fură mâncare de pe mese.

Turca din Crișana. Prin ce se deosebște față de turca din alte zone etnografice

Deși regăsim acest obicei în mai multe zone ale țării, spune doctorandul Alexandra Negrilă, ce este cu totul special la turca din Bihor este modul în care aceasta dansează și în felul în care arată corpul său: de obicei este roșu, iar pe spate poartă o blană de iepure. Turca mai poate dansa aplecată, pe brânci. De asemenea, masca turcii din Bihor nu este ridicată deasupra capului ca în alte zone, ci este ținută mai aproape de față.

Birăul, omul care formează posibile viitoare cupluri

Toate cetele de colindători, indiferent că au sau nu turcă, au un conductor. În Banat acesta se numește birău și are un rol important în toată perioada sărbătorilor de iarnă, până la Bobotează. Birăul este foarte important și pentru un alt obicei: verjel sau vergel. El este cel care alege perechi, fată-băiat, care trebuiau să petreacă Anul Nou împreună. Modul în care alegea aceste perechi este foarte interesant: se folosea de recuzită. Este vorba despre vergele, inele aduse de tineri, o pătură pe care și-o pune pe cap, o postavă și două talgere. Potrivit tradiției, birăul se acoperă cu pătura, pune inelele pe talgere, le amestecă cu vergelul și apoi formează cuplurile. În trecut, de foarte multe ori cuplurile acelea rezistau și chiar ajungeau la căsătorie.

Ascultă interviul complet despre obiceiurile de Crăciun în Crișana, realizat cu Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural

Autor: Denis Ciulinaru