Cererea DNA în cazul lui Titus Corlățean, tărăgănată de conducerea Senatului

Biroul Permanent al Senatului nu a discutat astăzi solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului Titus Corlățean, în dosarul votului din diaspora.

Nu a existat cvorum de lucru, a spus sec președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Oficialul a precizat că a convocat o nouă ședință săptămâna viitoare, luni.

Călin Popescu Tăriceanu a spus că au fost doar şase membri ai conducerii Senatului, iar numărul minim de senatori pentru a deschide şedinţa era de şapte.

”Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent luni, 23 mai, ora 11.00, cu speranţa că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, care a precizat că şedinţa s-a convocat de pe o zi pe alta, iar senatorii au fost în imposibilitatea de a ajunge la Bucureşti.

Călin Popescu Tăriceanu susține că au lipstit reprezentanţi de la toate partidele politice.

Șeful Senatului a adăugat că nu ştie ce conţine dosarul lui Titus Corlățean și că aşteaptă punctul de vedere al Comisiei juridice.

”Am spus despre solicitare că acolo este vorba despre obţinerea de foloase necuvenite pentru un altul şi având în vedere că alegerile le-a câştigat actualul preşedinte, bănuiesc că el a obţinut aceste foloase necuvenite, că ştiu că domnul Corlăţean nu este din acelaşi partid cu domnul Iohannis, era  şi este în PSD. Deci, premisa din start mi se pare că este greşită, dar o să vedem ce spune referatul şi comisia juridică”, a explicat Tăriceanu citat de News.ro.

 Potrivit procedurilor, Biroul Permanent al Senatului este cel care trimite solicitarea DNA la Comisia juridică, care are termen de cel mult 14 zile pentru elaborarea unui raport. După avizul comisiei, plenul Senatului votează cererea DNA.

Titus Corlăţean este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale la alegerile prezidențiale din 2014. Fostul ministru de Externe este acuzat că ar fi organizat secții de votare în străinătate după bunul plac și în acest fel l-ar fi favorizat pe candidatul PSD, Victor Ponta.

 

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe la secţiile de vot, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea Ministerului de Externe între cele două tururi de scrutin.