Ce se întâmplă în urma înţepăturilor şi muşcăturilor de insecte

De exemplu, prin muşcătura de căpuşă se poate transmite o bacterie numită Borrelia. Nerecunoscută și netratată, infecţia provoacă boala Lyme.

Înţepăturile sau muşcăturile provocate de albine, viespi, țânțari, căpușe sau alte insecte provoacă de regulă o reacţie locală uşoară. Uneori însă, în cazul persoanelor alergice, consecinţele pot ameninţa viaţa.

Înțepăturile de insecte conduc la apariția unei senzații intense de arsură și apoi dezvoltarea unei mici umflături roșii care dispare după câteva ore. În anumite cazuri, deoarece insectele introduc un venin prin înțepătură, poate apărea umflarea excesivă a zonei afectate, inclusiv a întregii mâini sau a piciorului. Acest efect poate avea urmări grave atunci când zona interesează căile respiratorii, precum limba. Tot acest venin poate provoca la anumite persoane o reacție alergică severă, sistemică, însoțită de pete roșii pe suprafața întregului corp, umflarea feței, buzelor, limbii, dificultăți de respirație, frecvență cardiacă mărită, crampe abdominale și senzația de moarte iminentă.

Muşcătura insectelor însă poate să treacă neobservată, deși saliva acestora uneori produce la nivelul pielii iritație și mâncărimi sau puncte roșii. Ocazional, reacția pielii la mușcătură persistă săptămâni sau chiar luni.

Prin muşcătura de căpuşă se poate transmite o bacterie numită Borrelia. Nerecunoscută și netratată, infecţia provoacă boala Lyme. Diagnosticul bolii Lyme este stabilit în special prin recunoașterea semnelor de la locul mușcăturii de căpușă, o erupție inelară care apare în timpul primului stadiu al infecției și care migrează în altă zonă după câteva zile. Diagnosticul de laborator este folosit în ajutorul diagnosticului clinic.

Există situaţii în care căpușa sau mușcătura acesteia nu sunt detectate. În acest caz se urmăresc simptome de tip gripal precum febră, dureri de cap, dureri articulare și musculare.