Ce înseamnă 8, 9 și 10 mai pentru istoria României și a Europei? Răspunsul istoricilor Florin Șperlea și Mihai Manea | VIDEO

9 mai – Ziua Independenței, Ziua Europei sau victoria antifascistă? Sau poate toate cele trei evenimente? Istoria este inefabilă, iar România nu are o imagine clară asupra evenimentelor care s-au petrecut de-a lungul timpului. Prin urmare, tindem să vedem istoria doar printr-o singură filă. Mai mult decât atât, românii ar trebui să cunoască și semnificația zilelor de 8 și 10 mai. De ce nu mai știm că 10 mai a fost ziua națională a României? Pentru că regimul comunist a interzis celebrarea acestei zile, spune istoricul Mihai Manea. Cel puțin două generații au fost afectate de acest mecanism de rescriere a istoriei, adaugă istoricul Florin Șperlea. Prezenți în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, moderată de profesorul Marcel Bartic, aceștia au explicat suprapunerea acestor evenimente.

Florin Șperlea: 10 mai a fost ziua națională a României

Florin Șperlea: „Haideți să stabilim, dacă se poate, și anul, pentru că este un detaliu foarte important. La 8 mai 1866, Carol, cel care avea să devină regele Carol I în 1881, a ajuns pe teritoriul țării pe care urma să o conducă. A debarcat la Severin, iar la 9 mai a fost la Conacul Golescu, iar la 10 mai a fost proclamat domnitor de Adunările Legiuitoare, ceea ce este foarte important. Acest 10 mai 1866 va deveni, pentru mulți ani, până în decembrie 1947, ziua națională a României. Sunt, iată, 160 de ani de regalitate foarte importanți pentru România. Apoi avem, și aici este controversa anului 1877, faptul că la 9 mai, în Adunarea Deputaților, Mihail Kogălniceanu, pe atunci ministru de Externe, a susținut un discurs celebru: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. Această declarație nu poate fi scoasă din istoria noastră, fiind una esențială. Fără acest efort, fără jertfa armatei române la sud de Dunăre în Războiul de Independență (războiul ruso-româno-turc), evident nu ar fi existat nici 9 și nici 10 mai. Dar de ce este important 10 mai? Pentru că, pe 10 mai, parlamentarii se duc la domnitorul Carol, ceea ce arată importanța acestuia în validarea unei asemenea decizii. Mai mult, tot atunci, domnitorul Carol semnează primul decret pentru instituirea unui ordin, ceea ce reprezenta un semn de suveranitate.”

Mihai Manea: „Purtăm încă pecetea perioadei comuniste”

Mihai Manea: „Românii sunt dezorientați dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că purtăm încă pecetea perioadei comuniste. Nu ne-am rupt ideatic și mental de acea perioadă. Pe 8 mai, în regimul comunist, era aniversată ziua Partidului Comunist. Pe 9 mai era celebrată, în principal, victoria și independența. Niciodată pe 10 mai nu se organiza vreo ceremonie, era un sacrilegiu. Nici nu cred că se putea, pentru că 10 mai practic nu exista, era interzis în regimul comunist. În legătură cu 8 și 9 mai 1945, sunt două aspecte. Suntem în aprilie 1945, Reichul nazist se prăbușește sub loviturile armatei sovietice din est și ale aliaților din vest. Avem capitularea de la Reims, pe care foarte mulți o uită. Sovieticii, dorind o capitulare cu fast, organizează acea ședință cu fotografi în școala de la Karlshorst, unde toate părțile implicate vin cu delegații, iar comandamentul german semnează capitularea. Deci este o suprapunere de evenimente.”

Florin Șperlea: cel puțin două generații, influențate de mecanismul comunist de interpretare a istoriei

Florin Șperlea: „Este vorba despre perioada regimului comunist. Pe 9 mai 1949, Scânteia publica pe prima pagină un articol nesemnat, care reprezenta poziția oficială a partidului. Peste două zile era 10 mai, care fusese ziua națională a României. Editorialul afirma că de acum înainte vor exista doar două zile importante: 9 mai 1945, reluându-se întreaga interpretare legată de Kogălniceanu și 9 mai 1945. Prin urmare, timp de aproximativ 40 de ani, cel puțin două generații au fost influențate de acest mecanism de interpretare a istoriei.”

Cât despre faptul că tot mai mulți români contestă ziua de 9 mai ca fiind Ziua Europei, istoricii spun că aceștia ar trebui să reflecteze asupra impactului pe care Uniunea Europeană îl are asupra statelor membre, inclusiv asupra România.

Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM”