România a pierdut un întreg corp profesional odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Oamenii au găsit salarii mai bune în alte țări și au plecat. Școlile profesionale au fost desființate și înlocuite de colegii tehnice. Începând cu anul 2030 învățământul profesional și tehnic se va desfășura în sistem dual, astfel încât mari companii vor veni și vor pregăti categorii profesionale. Camelia Donțu, corespondentul Pro TV la Bruxelles, a arătat într-un reportaj „România, te iubesc!” cum este investită suma de un miliard de euro, bani acordați de Uniunea Europeană prin PNRR pentru dotarea unităților de învățământ de la noi cu mobilier și materiale didactice. Invitată în emisiunea „România în Direct” la Europa FM cu Cătălin Striblea, Camelia Donțu spune că unitățile de învățământ au nevoie de dotări adaptate prezentului, astfel încât elevii să învețe într-adevăr o meserie în conformitate cu cerințele pieței. „Sunt profesori care au înțeles să ia acești bani de la UE pentru a dota liceele”, precizează jurnalista despre accesarea banilor europeni pentru sistemul de învățământ. În Vicovu de Sus, de exemplu, tinerii sunt învățați să lucreze în pielărie, în timp ce părinții acestora sunt consiliați cu privire la importanța deprinderii unor abilități de către tânăra generație.
Camelia Donțu: Dacă nu dotezi liceele la standarde actuale, copiii nu pot învăța
Cătălin Striblea: Hai să plecăm de la asta – le zicem licee profesionale acum. Înlocuiesc vechile școli profesionale.
Camelia Donțu: „Da, sunt practic tot aceste licee care erau cândva liceele profesionale pe care le știm noi, acum sunt colegii tehnice. Au învățământ de trei, de patru ani și poți face acolo o meserie într-adevăr. Dar dacă nu le dotezi la zilele noastre, atunci copiii nu pot învăța. Și sunt profesori care au înțeles să ia acești bani de la UE pentru a dota liceele”.
Cătălin Striblea: Am văzut aici că prin PNRR ajung un miliard de euro pentru mobilier, materiale didactice, pentru 6.000 de unități. Este per total învățământ, nu?
Camelia Donțu: „Este per total învățământ și este o veste bună. Proiectele sunt scrise, sunt aprobate, depinde cum implementăm. Dar primăriile, pentru că prin primării s-au luat acești bani, și-au făcut treaba. Adică au depus aceste proiecte. În momentul acesta cumpărăm mobilierul”.
Camelia Donțu: „În Vicovu de Sus, în prezent sunt 50 de firme care produc încălțăminte și o vând pe piața românească”
Cătălin Striblea: Te-am văzut, ai fost într-un atelier de pielărie. Am văzut acolo niște copii care învățau să facă genți italienești. Care-i povestea acolo?
Camelia Donțu: „În Vicovu de Sus, cândva în anii ’80, a existat un singur meșter de la care tot satul a învățat cum să facă încălțăminte. Se spunea că nu era casă în care să nu fie un meșter. În 2008, i-a destabilizat și pe ei criza, dar în prezent sunt 50 de firme care produc încălțăminte și o vând pe piața românească. E un orășel care acum 10 ani avea 11.000 de locuitori, acum are 17.000. Oamenii nu numai că nu pleacă, dar se și întorc acasă. Vin mulți din strănătate. Și acolo există un colegiu foarte mare. Au fost foarte practici. Și au spus: dacă acești copii nu pot merge mai departe, că nu-i o rușine să nu ai liceul, dar hai să le dăm o meserie. Și atunci, ce se dezvoltă la noi în zonă? Uite, noi facem încălțăminte. <<Hai să accesăm niște fonduri, că noi n-avem bani de la primărie>>. Și au cumpărat tot felul de echipamente. Mașini de cusut moderne, tot felul de lucruri. Și îi învăța pe copii să facă o meserie. Îi consiliază și pe părinți și le explică, și uite așa se dezvoltă tot orășelul”.
Cătălin Striblea: Se trăiește binișor înseamnă. Un așa spor de populație mai auzi doar pe la București sau în jurul orașelor mari. Au mai adăugat 50% la populație.
Camelia Donțu: „Și sunt case frumoase. Nu-i un orășel sărac. Străzile arată bine. Zici că ești într-o altă lume, într-adevăr acolo, la Vicovu de Sus”.
Camelia Donțu: Să învețe să lucreze în pielărie îi lasă pe copii să își dezvolte imaginația
Cătălin Striblea: Dar ce perspective au copiii acolo despre viață? Că ai stat de vorbă cu ei. Cum văd faptul că se pregătesc pentru lucratul în pielărie și e o meserie pe care o îndrăgesc în era Instagramului și a TikTok-ului? Pare ceva la care visează?
Camelia Donțu: „Îi lasă să-și dezvolte imaginația. Și atunci, pielăria poate avea și latura aceasta. Pentru că ei vor face niște clase noi de design vestimentar. Fac tot felul de genți acolo. Cu o floare, cum văd copiii, pentru că imaginația lor e nesecătuită, știm. Îi ajută să și viseze, nu doar aibă o meserie”.
Camelia Donțu: Studenții de la Universitatea Suceava se întâlnesc cu elevii într-un parc tehnologic, astfel încât elevul să primească niște modele în viață
Cătălin Striblea: Ai mai fost la Siret, unde Colegiul Tehnic a luat 1,5 milioane de euro fonduri europene. Ce fac oamenii aceia cu 1,5 milioane de euro?
Camelia Donțu: „Acolo e și mai interesant, pentru că a fost invers. S-au închis fabricile, și oamenii au rămas fără locuri de muncă. Dar au rămas copii. Doar că ei gândesc integrat. Am mai văzut un model olandez așa. Ei îi duc la liceu, îi învață o meserie, paralel au dezvoltat un parc tehnologic cu echipamente pe care pot învăța o meserie, îi aduc pe studenții de la Universitatea din Suceava în parc să își facă practica și pe liceeni îi pun să își facă orele acolo, astfel încât să se întâlnească elevul cu studentul și să primească niște modele în viață”.
Cătălin Striblea: Către ce meserii se duc oamenii de acolo?
Camelia Donțu: „Acolo, zona e recunoscută pentru atelierele de mecanică auto. Se reparau tancuri acolo pe vremuri. Și îi dezvoltă pe latura aceasta, dar unii profesioniști, să știe ce să facă. Din momentul în are au ieșit, să știe să repare o mașină”.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici:
Sursa foto: Shutterstock
