Avocatul Diavolului: Ce merge și ce nu merge în școala românească

Pornim de la rezultatele simulării examenului de evaluare națională, de la începutul lunii, care sunt descrise, unanim, drept “catastrofale”.

Mai puţin de 50% din elevii clasei a VIII-a care au susținut probele respective au obţinut o medie peste 5 și doar o treime au reușit să ia note peste 5 la matematică. Sigur, aceste note nu contează la media școlară generală, nu se trec în catalog, dar rezultatele spun ceva, fie despre lipsa totală de interes a elevilor față de evaluarea performanțelor lor școlare, fie, din păcate, despre nivelul adevărat​ al pregătirii elevilor de gimnaziu înainte de trecerea lor la liceu.

Oricum ar fi, școala românească își ratează o bună parte din misiunea ei – și anume, să pregătească noile generații pentru o viață activă și valoroasă în societate.

La testele PISA, de pildă, care evaluează capacitatea elevilor de a folosi în lumea reală cunoștințele însușite la școală, România se plasează constant pe locuri codașe. 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional, relevă aceste teste – adică pot citi un text, dar au mari dificultăți să înțeleagă sau nu înțeleg deloc ce au citit, de fapt. Care e problema, aici? Sunt manualele prea stufoase, prost făcute? Sunt prea multe ore în program? Sunt profesorii prea slabi? Sunt elevii totalmente demotivați?

Nu doar calitatea învățământului e slabă, ci și baza materială. În 2 din 10 școli din România nu există canalizare și apă curentă, iar “toaleta” e o gaură în fundul curții, ca-n Evul Mediu. Nici în clase lucrurile nu stau mai bine. O treime dintre elevii testați medical în județul Iași, de pildă, au fost diagnosticați cu diverse afecțiuni provocate, foarte probabil, de lumina insuficientă din clase, de ghiozdanele prea grele sau de băncile neconfortabile, în care sunt forțați să stea cu orele.

Încărcate cu toate manualele, culegerile, caietele și uneltele cerute la clasă, ghiozdanele cântăresc, uneori, un sfert sau o treime din greutatea copilului. Temele sunt atât de multe, încât copiii nu mai au, practic, timp liber. În plus, pentru a suplini calitatea scăzută a învățământului de stat – sau pentru a câștiga bunăvoința profesorului – mulți părinți plătesc meditații pentru cei mici, ceea ce îi încarcă și mai tare.

Să nu vorbim, însă, doar despre ce nu merge – pentru că, întotdeauna, la școală vor fi elevi mai buni și elevi mai slabi, profesori mai buni sau mai slabi. Chiar confruntați cu un sistem în general neperformant și osificat, unii copii fac performanță, termină liceul cu note mari și devin specialiști căutați de firme importante, angajați și plătiți apoi foarte bine – și, desigur, există și profesori foarte buni, foarte iubiți. Care e secretul? Salarii mai mari ar garanta calitatea corpului profesoral?

Ce chinuie școlarii, ce supără părinții, ce ține în loc educația din România și care o fi secretul celor care reușesc, totuși, să facă performanță în școala românească și după ea, în profesia pe care și-o aleg?

La Europa FM, vineri, de la 13:15, Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu intră în rolurile a doi ”avocați” aflați pe poziții opuse, dar te lasă pe tine să decizi ce este mai bine. La Avocatul Diavolului tu ești judecătorul, tu ai controlul!

Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu vă invită să vă exprimaţi opinia şi să o faceţi auzită în întreaga ţară sunând la numărul de telefon 0372.069.599.