Arafat, după decizia CCR privind amenzile: Lipsa unor unelte care să descurajeze nerespectarea regulilor, o problemă majoră

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a scris joi, pe pagina sa de Facebook, că lipsa unor unelte pentru descurajoarea nerespectării regulilor reprezintă o problemă majoră.

Secretarul de stat subliniază că nu comentează decizia CCR privind amenzile date pe timpul stării de urgență, ci doar semnalează importanța unor măsuri pentru sancționarea celor care nu respectă deciziile autorităților.

”Am explicat ce impact are decizia cu neconstituționalitatea amenzilor date pe nerespectearea măsurilor impuse în cazul COVID-19.

Am spus clar că nu discut și nu comentez decizia în sine, însă este normal să semnalez că lipsa unor unelte care să descurajeze pe cei care nu vor să respecte regulile, în mijlocul unei bătălii în care respectarea regulilor este o condiție fundamentală pentru a preveni o catastrofă de sănătate publică de mari proporții, devine o problemă majoră”, spune Raed Arafat.

“Este normal să luam orice măsură posibilă ca să apărăm viețile cetățenilor, dar și a celor care lucrează în sistemul de intervenție și in sistemul sanitar. (…) Mă întreb cum vom explica situaţia în cazul în care, prin nerespectarea regulilor și prin măsuri de relaxare pripite care să ne ducă la “normalitatea” dorită și solicitată de o parte a populației și a operatorilor economici, am ajunge să pierdem tot ce am câştigat în ultimele două luni”, a mai adăugat secretarul de stat MAI.

Miercuri, CCR a declarat neconstituțională OUG prin care au fost majorate amenzile pentru încălcarea Ordonanțelor Militare.

Sesizarea a fost depusă de Avocatul Poporului. Acum, amenzile vor putea fi anulate, însă numai după contestarea în instanță.

“Este o decizie care mă şochează, care are un vădit caracter politic şi care se situează pe linia deciziilor care sunt luate în favoarea minorităţii extrem de redusă care încalcă legea şi nesocoteşte majoritatea zdrobitare a cetăţenilor români, peste 98%, care respectă legea şi s-a comportat în toată această perioadă responsabil și a contrbuit fiecare dintre ei la limitarea răspândirii virusului”, a declarat premierul Ludovic Orban. ”Vom căuta o cale legală care să permită autorităţior să lupte împotriva celor care nu respectă regulile şi îi pun în pericol pe ceilalţi cetăţeni”, a adăugat șeful executivului.

“Am atras atenția Guvernului în repetate rânduri cu privire la problemele de legalitate din ordonanțele militare. Dar au preferat să acționeze în forță, cu gândul doar la imagine și mai puțin la drepturile și libertățile fundamentale ale românilor!”, a susținut, într-un mesaj online, liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Procurorul General al României se așteaptă la un val de contestări în instanțe a amenzilor primite pentru încălcarea ordonanțelor militare. La Europa FM, Gabriela Scutea spune că neplata unei amenzi nu mai poate fi motiv de cercetare penală. Până acum, polițiștii au amendat peste 300.000 de persoane, iar valoarea amenzilor depășește 120 de milioane de euro. Aplicate în timpul stării de urgență, instituită în contextul epidemiei de nou coronavirus, aceste sancțiuni contravenționale sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ca valoare și număr.

“Sancțiunile penale sunt separate de sancțiunile contravenționale. Practic, din anul 2002, amenda contravențională nu mai poate fi transformată în închisoare nici măcar contravențională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgență și reluarea activității de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancționare contravențională”, declară Gabriela Scutea. “Probabil, cetățenii vor contesta sancțiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi și vă dați seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă”, a adăugat procurorul.

Instanțele se redeschid la 15 mai. Audierile vor avea loc, pe cât posibil, prin videoconferință.

De la instituirea stării de urgență, procurorii au întocmit aproape 700 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, dar și pentru alte 34 de infracțiuni care au legătură cu starea excepțională printre care fals în declarații și abuz în serviciu.

În interviul acordat Europa FM, procurorul general Gabriela Scutea a anunțat că 9 dosare au fost deja trimise în judecată. 63 au fost clasate.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS