Vizitatorii vor putea crea propria expoziţie de fotografie veche, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Arhiva de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MŢR) îi invită pe vizitatorii pasionaţi de imagine să îşi creeze propria expoziţie cu fotografii vechi, în cadrul proiectului ”Imaginea-Martor”, ce include ateliere de arhivare performativă, anunţă organizatorii.

Expoziţia-şantier în jurul căreia este construit întreg proiect se deschide duminică, 17 aprilie, la ora 18.00, la Sala Librărie a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, şi se construieşte progresiv până la data închiderii, pe 3 iulie, prin intervenţiile vizitatorilor.

Vizitatorii sunt aşteptaţi de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

În prima parte a expoziţiei, vizitatorii sunt îndrumaţi prin istoria sinuoasă a Arhivei de Imagine a Muzeului Ţăranului. Fotografii moştenite, muzee dispărute peste noapte, donaţii, achiziţii, cercetare contemporană, toate au lăsat în urma lor ”imagini”.

Arhiva de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român cuprinde câteva zeci de mii de imagini, începând cu cele realizate de primii fotografi ai Balcanilor, fraţii Manakia, continuând cu cele realizate de alţi fotografi celebri precum Leopold Adler, Iosif Berman, Emil Fischer, Franz Duschek şi Aurel Bauh şi mergând cu documentarea vizuală până în zilele noastre.

”Expoziţia introduce vizitatorul în lumea arhivei. Peste 1.000 de imagini se află la dispoziţia vizitatorului invitat să interacţioneze cu ele după cum îi dictează imaginea şi imaginaţia. Vizitatorul poate selecta, tăia, alătura fotografii în expoziţii ad-hoc sau poate contribui la «expoziţiile de grup» propuse de curatori. Expoziţiile create de vizitatori sunt cele care întregesc treptat spaţiul expoziţional. Expoziţia devine completă abia în ziua închiderii”, se arată în comunicatul instituţiei.

”Expoziţia este deopotrivă un demers de educaţie vizuală, dar şi de «dezvăţare» muzeală. Ne dorim ca vizitatorii să uite că în muzee nu au voie să atingă, să întrebe, să caute, să aleagă, să contribuie. Mai mult decît muzeul, arhiva este percepută ca un spaţiu eminamente închis. Arhiva de muzeu, cu atât mai mult. Expunerea mizează pe tensiunea dintre misiunea de conservare şi cea de arătare a colecţiilor muzeale şi experimentează interacţiunea dintre arhivă şi vizitator ca mod de cunoaştere şi explorare muzeală”, a spus Simina Bădică, manager de proiect şi curator al Arhivei de Imagine.

”Vrem, nu vrem, chiar şi cea mai umilă fotografie constituie un vehicul de comunicare mută cu cei din jurul nostru. Aşezate cuminţi în sertarele de arhivă, imaginile vorbesc despre istorie şi istorii personale, despre spiritul epocii, despre nevoi şi aspiraţii, gust şi stil, educaţie, credinţe, într-un cuvânt, despre cunoaştere. Avem nevoie aşadar să le privim mai atent, să le înţelegem şi să le iubim, ca să merite încrederea noastră”, spune Ioana Popescu, etnolog şi curator al expoziţiei.

În 1994, Irina Nicolau propunea ideea de muzeu-antidot. ”Muzeul-antidot”, scria ea, ”este o şcoală a lui «iată! priveşte!». Expunerile lui eliberează obiectul de poncife şi de toate stereotipiile curente. Muzeul-antidot arată, dar şi ascunde. Se adresează unor persoane dispuse să investească imaginaţie şi timp. ”Muzeul-antidot (M.A.)”, credea Irina Nicolau, ”este specific perioadelor de tranziţie, dar trebuie reluat periodic pentru a evita sindromul M.B. (muzeu blazat)”.

Expoziţia face parte din proiectul Imaginea-Martor: ateliere de arhivare performativă, cuprinzând o colaborativă colaborativă cu actori tineri, ateliere de fotografie alternativă şi scriere creativă, ateliere pentru copii şi adolescenţi, tururi ghidate ale arhivei şi dezbateri, care se desfăşoară până pe 15 noiembrie şi este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.