VERIFICAT DE EUROPA FM | Negociază sau nu evazioniștii cu Fiscul german ca să scape de închisoare?

Pedespesele pentru evaziune fiscală sunt pe cale să se schimbe. Evazioniștii ar urma să cadă la înțelegere cu Fiscul și să scape de pușcărie dacă plătesc integral suma fraudată. Totul pentru a încuraja investitorii străini, spune domnul Eugen Teodorovici, într-un interviu la Antena 3.

Doar că în Parlament a apărut deja un proiect de lege al PSD care, departe de a proteja investitorii, duce grija închisorilor supraaglomerate și pe cea a evazioniștilor condamnați pentru mari fraude.

Dar să vedem ce modele invocă ministrul Finanțelor când vorbește de schimbarea legii evaziunii și a Codului Penal:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Cum face Germania, cum face Olanda, cum fac țările care de multe ori ne critică pe noi pentru diferite alte subiecte. Vom lua exact din fiecare țară bunele practici pe care ei le aplică de zi cu zi către mediul de afaceri și le vom pune frumos în legislația noastră. (…) Germania, de exemplu, până la un anumit procent din suma respectivă pe care Fiscul o identifică ca fiind evaziune nu se declară faptă penală sau se poate discuta. Ai suma, discuți cu respectivul: plătești la stat toată suma, nu te duci la pușcărie.”

Am verificat la Europa FM cum e într-adevăr în Germania. Te iartă sau nu Fiscul după ce descoperă o fraudă financiară, cum spune domnul Teodorovici?

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Evaziunea fiscală înghite în România un salariu mediu în fiecare secundă, iar de la an la an nu se schimbă mai nimic.

În legi, pedepsele sunt aspre. Doar nerefacerea unor documente distruse scapă cu amendă. În rest, evazioniștii riscă să facă închisoare, fie că sabotează controale sau pun la cale suveici prin care se scurg milioane de euro. Realitatea arată însă că marile dosare de evaziune sunt mai degrabă excepții.

Domnul Teodorovici propune o legislație mai relaxată. Și dă exemplul Germaniei pe care e gata să îl ia. Doar că situația din Germania e destul de departe de cea pe care o descrie ministrul de Finanțe de la București.

E adevărat, nemții au făcut din autodenunț o practică încurajată de stat (Codul Fiscal, art. 371) . Fie că omis deliberat să declari câștiguri, fie că ai făcut doar o eroare în bilanț, statul german este dispus să treacă cu vederea frauda cu câteva condiții: să fie mai mică de 25.000 de euro – ceea ce în Germania înseamnă 10 salarii medii -, să fie restituită în maximum doi ani de la eroare și, mai ales, să nu fi început deja nicio autoritate vreo verificare. Dacă Fiscul investighează deja potențiala fraudă, amenda nu mai poate fi ocolită, indiferent de sumă. Și vine la pachet cu dobândă. Se plătește așadar suma fraudată, cu amendă de 10-20% plus penalități – 1% pentru fiecare lună de întârziere (Codul Fiscal, art 371, art. 233).

Fiscul german e blând cu firmele care greșesc și sunt dispuse să îndrepte repede eroarea. Recidiva, evaziunea la scară mare, implicarea în orice fel a unui oficial al statului, documentele falsificate sau asocierea cu un grup infracțional trec automat frauda în rândul cazurilor serioase pentru care inspectorii fiscali pot sesiza parchetul (Codul Fiscal, art 370). Și o fac, mai ales când suma sare de 100.000 de euro. Iar pedeapsa cu închisoarea e de la 6 luni la 10 ani (Codul Penal art 263, art. 264) .

Codul Fiscal german s-a înăsprit în 2015, după celebrul caz al fostului preşedinte al FC Bayern München. Uli Hoeneß şi-a făcut mea culpa pentru câștiguri nedeclarate de peste 27 de milioane de euro în speranţa că nu va primi nicio pedeapsă. A fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. În urmă, a rămas o lege mai strictă. Pragul pentru ca o fraudă să fie considerată eroare a coborât de la 50.000 de euro la jumătate, iar amenzile s-au dublat.

Legea e ceva mai relaxată în Olanda. Fraudele din neglijență gravă și chiar cele cu intenție pot scăpa cu suma restituită integral plus o dobândă de 50%. Și aici Fiscul este însă liber să trimită la parchet orice dosar de evaziune în care prejudiciul depășete 20.000 de euro, mai ales dacă suspectează complicitatea unui oficial al statului. Că se termină cu amendă penală sau cu închisoare o decide judecătorul.

Olanda este însă printre cele șapte țări criticate recent de Comisia Europeană pentru acordurile cu multinaționale care permit scurgeri de profit.

Între timp, în România, un proiect de lege semnat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și înregistrat recent la Senat propune ca, în loc să facă 8 sau 15 ani de închisoare, orice mare evazionist să aleagă – fie plătește suma fraudată în timpul anchetei penale și scapă de dosar, fie o plătește, cu dobândă, în timpul procesului să rămâne doar cu amenda sau cel mult o pedeapsă cu suspendare.

Revenind însă la modelul german invocat de ministrul Finanțelor, e adevărat că pușcăria poate fi evitată, dar când e vorba de sume sub 100.000 de euro, restituite din proprie inițiativă înainte ca statul să fi făcut vreo anchetă. Prin urmare, afirmația ministrului Eugen Teodorovici este PARȚIAL FALSĂ.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS