VERIFICAT DE EUROPA FM | Fac sau nu țările dezvoltate investiții cu banii de pensii strânși de stat? – AUDIO

Ca să-l scape de eticheta de incapabil, ministrul Finanțelor e gata să îi dea statului pe mână un fond de pensii care să facă și investiții. În acest fel, crede domnul Eugen Teodorovici, cei care contribuie azi la Pilonul II – al pensiilor administrate privat -ar fi mai ușor de convins să își mute banii la stat.

Până când ne va arăta cum ar urma să facă performanță în investiții Pilonul I, aflat pe minus  de un deceniu, domnul Teodorovici ne-a dat marți câteva indicii. „Scrie undeva că nu poate să aibă statul o astfel de abordare? Nimeni nu-l oprește ca, din ce se acumulează, pe același mecanism pe care Pilonul II acționează, să am și acolo aceeași abordare. Nu înseamnă că statul trebuie condamnat la o etichetă de incapabil să gestioneze banul fie public fie privat într-un mod judicios. Orice stat, în mod normal… De fapt, statele dezvoltate au și această abordare de a investi – în și în afara țării respective, a spus ministrul Finanțelor.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Am verificat la Europa FM dacă statele dezvoltate investesc, de regulă, banii strânși din contribuțiile pentru pensii.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Cum e greu de găsit vreun exemplu de performanță a statului român, ministrul Finanțelor ne trimite să ne uităm mai bine la alte țări dezvoltate. Acolo, spune domnul Teodorovici, se investesc, chiar cu succes, banii de pensii.

Statul-investitor e o idee pe care Organizanizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică o monitorizează atent de câteva decenii (v. ultimul raport AICI). Între țările OECD, 23 au într-adevăr ȘI fonduri publice de rezervă care fac investiții. Doar nouă sunt țări europene. Ideea e simplă: aceea de a multiplica niște bani, separat de bugetul din care se plătesc pensiile la zi, în perspectiva crizei demografice deja anunțate.

Iar Statele Unite ale Americii, care au început încă din 1940 astfel de investiții, au deja aproape 3 mii de miliarde de dolari în fondul de rezervă. Ar fi bugetul de pensii al României pe 170 de ani.

Fonduri de stat care plasează bani în acțiuni, obligațiuni și chiar imobiliare să aibă cu ce plăti pensiile au fost create mai ales în state cu importante resurse minerale. Țările din Golf, ca și cele scandinave și-au pus astfel deoparte veniturile din petrol. Statele europene au făcut rezerve cu banii din privatizări. Evident, nu e cazul României.

Condiția estențială pentru a investi chiar banii strânși pentru pensii a fost aceea ca statul să adune din contribuții mai mult decât avea de cheltuit. Și pentru că era pe plus, Norvegia a făcut în anii `90 două astfel de fonduri – unul cu banii din petrol, plasați în investiții străine, altul cu surplusul din bugetul de pensii al acelor ani, investit în economia internă. Cu cel mai bun randament din Europa, au ajuns la peste 900 de miliarde de dolari doar ca rezervă. Iarăși, nu e cazul României.

Mai toate țările care și-au făcut rezerve au încurajat și fondurile private. În Statele Unite, în fondurile private sunt sume de zece ori mai mari decât în gigantica deja rezervă de stat.

Sunt însă și suficiente exemple de țări mari care au eșuat. Franța, de pildă. A înghițit banii din privatizarea Companiei de Autostrăzi, dar are costuri de administrare mari și un randament slab. În plus, după 2010 guvernul a obligat Fondul de Rezervă pentru Pensii să acopere anual o parte din minusurile din buget.

În Belgia și în Japonia, deși fondurile de rezervă aau active importante, performanța investițiilor intermediate de stat e mult sub cea a privaților.

Dar poate cel mai interesant caz pentru România e cel al Poloniei. Precauți, polonezii s-au gândit la asta încă de acum 20 de ani. Au făcut, în 1998, Fondul Demografic de Rezervă și l-au dat pe mâna unei agenții guvernamentale.  A pornit greu, iar bunele intenții anunțate s-au dovedit, în scurt timp, irealizabile. Plănuiau să îl finanțeze lunar, transferându-i 1% din tot ce strângea statul pentru pensii. Dar cum bugetul de pensii a intrat pe minus, ca și în România, în fondul de investiții a ajuns doar o zecime din ce se spera.

Cu un randament mult mai slab decât al privaților a ajuns totuși la 5 miliarde de dolari. Doar că politicienii au decis să nu mai aștepte și să ia încă din 2009 sume importante ca să plătească pensiile la zi. Acum cinci ani, treceau în acest fond 80% din tot ceea ce însemna investiții în titluri de stat prin Pilonul II polonez, iar anul acesta Guvernul a anunțat deja a doua mare mutare. Un Plan de Capital al fiecărui angajat pentru care un polonez să poată opta – fie rămâne la Pilonul II, dar plătește suplimentar la fondul de stat între 3,5% și 4,5% din salariu, fie trece cu totul la stat contra unui bonus de 50 de euro pe an.  Sună cunoscut?

Trăgând linie, doar două din zece țări dezvoltate au fonduri de rezervă ale statului. N-au pornit la drum investind contribuții sociale, ci bani din resurse minerale sau din privatizări și nu toate reușesc.

Olandezii, elvețienii și danezii își țin banii doar în fonduri de investiții administrate de privat și le merge bine. Depășesc cu mult PIB-ul țării lor.

Prin urmare, afirmația ministrului Eugen Teodorovici că statele dezvoltate au această abordare de a investi prin intermediul statului banii de pensii este PARȚIAL FALSĂ.

 

 

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS