SRI a publicat protocolul de colaborare cu Parchetul General și Instanța Supremă

ACTUALIZARE: Fostul președinte al instanței supreme Nicolae Popa a declarat, luni, că nu a semnat protocolul dintre SRI, PG şi Înalta Curte, întrucât s-ar fi pensionat mai devreme.

Așa scrie agenția de știri Mediafax.

Afirmația sa este contrazisă de documentul făcut public luni de către Serviciul Român de Informații, unde apare semnătura lui Popa. 

Actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a confirmat pentru Mediafax că l-a invitat pe domnul Popa să lămurească situaţia.

Serviciul Român de Informaţii a publicat luni protocolul de cooperare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentul nu mai conţine nici un fel de date sau informaţii care să pună în pericol securitatea naţională a României.

“Principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională”, precizează Serviciul Român de Informaţii.

Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PÎCCJ, a unui certificat de acreditare de securitate.

Printre obiectivele cooperării, potrivit protocolului, s-au numărat asigurarea de către SRI a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare; acordarea cu titlu gratuit de către SRI a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de PÎCCJ şi ÎCCJ, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter; corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică.

Și în cazul Parchetului General responsabilităţile vizau, între altele, autorizarea unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

Instituția putea să solicite preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatului sau, după caz, respingerea cererii prin rezoluţie motivată.

Conform protocolului, ÎCCJ avea ca responsabilităţi: ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse sau respinge cererea, atunci când o consideră nejustificată; asigură, prin intermediul personalului de specialitate anume desemnat, securitatea sistemului şi funcţionarea componentelor acestuia în zona de responsabilitate şi asigură protecţia informaţiilor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic.