Confidenţialitate

Ședință solemnă în Parlament, la 15 ani de la aderarea la UE

România sărbătoreşte 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, miercuri, într-o şedinţă solemnă.

Invitat special este șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, care va susţine o alocuţiune.

Franţa a preluat, la 1 ianuarie, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

La şedinţa solemnă a Parlamentului de la Bucureşti vor mai susţine alocuţiuni preşedintele Senatului, Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă, precum şi reprezentanţi ai grupurilor parlamentare.

România a devenit stat membru al blocului comunitar la data de 1 ianuarie 2007.

În majoritate (71,7%), românii consideră că țara trebuie să rămână în Uniunea Europeană, potrivit unui recent sondaj de opinie realizat de INSCOP.

Cercetarea a relevat că 75,3% dintre respondenţi nu ar dori ca UE să se destrame în următorii ani, 19% îşi doresc o asemenea evoluţie, iar 6,7% nu ştiu sau nu răspund.

De asemenea, punând în balanţă toate implicaţiile asupra vieţii economice şi sociale, asupra familiei şi vieţii personale, 54,9% dintre cei chestionaţi (faţă de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 şi 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% cred contrariul (faţă de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 şi 35,2% în martie 2021), iar 4,3% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Conform sondajului, 63,2% dintre cei intervievaţi (faţă de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021) cred că în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul UE, în timp ce 29,4% consideră că ţara noastră s-ar dezvolta mai bine dacă ar fi în afara UE (faţă de 32,9% în septembrie 2021, 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu ştiu sau nu au răspuns. 29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile UE, chiar şi atunci când îi sunt afectate interesele naţionale (faţă de 27,3% în septembrie 2021 şi 28% în iunie 2021), 68,4% consideră că ţara noastră trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE (faţă de 68,5% în septembrie 2021 şi 64,8% în iunie 2021), iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund.

Dintre respondenţii care consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 68.4% din eşantion) 72,9% dintre respondenţi (respectiv aproximativ jumătate din totalul populaţiei) sunt de părere că este în interesul naţional al României ca ţara să rămână în UE, 24,7% (respectiv 17% din totalul populaţiei) cred că ieşirea din UE nu ar afecta interesele naţionale ale ţării.

42,1% din populaţie consideră că ţara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen (faţă de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (faţă de 50,2% în martie 2021), iar 7,1% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebarea privind cauza neadmiterii ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie.

În ceea ce priveşte intenţia de emigrare, 77,9% dintre cei chestionaţi declară că preferă să trăiască şi să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască şi să muncească în Europa sau SUA, procentul non-răspunsurilor fiind de 0,5%. Totodată, 69,9% dintre români arată că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%

Potrivit sondajului, 71,8% dintre respondenţi cred că firmele străine vând pe piaţa românească produse calitativ inferioare faţă de cele pe care le vând în alte ţări, în timp ce 24,2% au răspuns contrariul, iar 4% nu ştiu sau nu au răspuns.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, 21,1% au răspuns negativ, iar 4,3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, arată că, per ansamblu, se observă că depăşirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coaliţii largi, stabile, dar şi sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile şi reperele euro-atlantice.

‘În contextul rezolvării crizei politice şi încheierii negocierilor PNRR cu Comisia Europeană, observăm că parametrii ce oglindesc percepţia publică asupra avantajelor apartenenţei la Uniunea Europeana au revenit la cotele de acum 6 luni. Se păstrează această percepţie la cote mai ridicate în special în segmentul tinerilor din zona urbană, cu studii medii şi superioare. Dorinţa de emigrare sau cea de a lucra într-o companie multinaţională sunt evident mai puternice în aceleaşi segmente, reflecţie a curiozităţii, a dorinţei de explorare şi înţelegere a unor medii socio-economice de succes, de atingere mai rapidă a unor venituri decente şi de a beneficia de infrastructuri mai eficiente şi calitative precum cele educative, administrative, de transport şi sociale’, spune şi Dan Andronache, vice-preşedinte True Story Project (TSP).

Sondajul de opinie ‘Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false’ – Ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 11-18 ianuarie, este împărţit în şapte capitole, capitolul al IV-lea fiind dedicat opiniei românilor privind elemente de interes în relaţia dintre România şi Uniunea Europeană, iar cel de-al V-lea patriotismului/ naţionalismului economic. Metoda de cercetare a fost interviul telefonic prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului a fost de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

FOTO: Inquam/ Octav Ganea