Scriitorul Cătălin Mihuleac citeşte public din romanul „Ultima țigară a lui Fondane”

În cadrul „Serilor Filmului Românesc”, ediția a VII-a, scriitorul Cătălin Mihuleac va citi în avanpremieră din romanul care va fi lansat în curând la Editura Cartea Românească: „Ultima țigară a lui Fondane”.

Evenimentul va avea loc la Cărturești Palas, sâmbătă, de la ora 19.00.

„Ultima ţigară a lui Fondane” este un pachet care conţine 13 microromane narcotice cu miez evreiesc. Savuroase, surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristeţe la veselie, de la moarte la viaţă, de la resemnare la speranţă, ele îmbină într-un dozaj misterios ficţiunea cu realitatea istorică.

Aceste scrieri trebuie comnbinate cu „America de peste pogrom”, romanul best-seller inspirat din istoria terifiantă şi deseori minimalizată a evreilor din România, pentru a căpăta o imagine mai fidelă a Holocaustului pe meleagurile noastre.

Dacă în „America de peste pogrom” intriga se desfășoară pe două direcţii paralele, pachetul de faţă surprinde o multitudine de planuri şi situații, învăluite metaforic în fumul imprevizibil al ultimei țigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz.

Printre personajele principale ori secundare – fiecare în ipostaza de victimă, călău ori simplu figurant -, îi vom reîntâlni pe Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul Cernăuţiului Traian Popovici sau cuplul Billy Wilder & I.A.L. Diamond, autor al celebrei comedii cinematografice „Some like it hot” („Unora le place jazz-ul”), dar şi pe profesorul universitar Ioan Gottlieb, marele privitor la stele pe timpul detenţiei sale de la Mauthausen, căruia autorul i-a promis că va scrie cândva o nuvelă frumoasă avându-l ca erou.

„Cea mai frecventă întrebare care mi se adresează pe tărâm literar este de ce mă preoocupă chestiunea Holocaustului românesc, dacă nu sunt evreu. Răspunsul meu invariabil este că mă preocupă, tocmai pentru că nu sunt evreu”, spune Cătălin Mihuleac.

Lectura publică face parte din evenimentele dedicate Memoriei Evreilor din România, încadrate în Festivalul „Serile Filmului Românesc”.

În 2016 se împlinesc 75 de ani de la Pogromul de la Iași, iar România deține în acest an Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului.

Din cadrul evenimentelor cu acest specific mai fac parte și vizionarea producțiilor: „Aliyah DaDa” (regia: Oana Giurgiu) şi „Evrei de vânzare” (regia: Radu Gabrea).