Marți, 22 februarie 2022, Vladimir Putin a cerut consiliului Federației Ruse permisiunea de a folosi forța militară în afara Rusiei. Consiliul Federației Ruse a votat în unanimitate în favoarea desfășurării de forțe armate în străinătate, ceea ce înseamnă că Rusia poate trimite trupe militare în Donbas. Tot azi, secretarul general NATO a declarat că se pregătește un atac la scară largă, dar nu e târziu ca Rusia să aleagă calea diplomației, iar cancelarul german Olaf Scholz a anunțat încetarea proiectului Nord Stream 2. În același context, Ursula von der Leyen a declarat în cursul zilei de marți că „Europa este încă prea dependentă de gazul rusesc”.
UPDATE: Biden anunță „prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei
Joe Biden a anunțat că va promulga „prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune.
Președintele a precizat că SUA vor impune sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora.
„Aceștia participă la jocurile corupte ale politicilor Kremlinului și ar trebui să împărtășească și ei durerea”, a spus Biden despre sancțiunile impuse familiilor de elită ale Rusiei, scrie The Guardian.
UPDATE: Rusia își va evacua personalul diplomatic din Ucraina
Rusia a declarat că își va evacua personalul diplomatic din Ucraina pentru „a le proteja viața și siguranța”.
Ministerului de Externe al Rusiei a declarat că: „Prima noastră prioritate este să avem grijă de diplomații ruși și de angajații ambasadelor și consulatelor generale. Pentru a le proteja viețile și siguranța, conducerea rusă a decis evacuarea personalului misiunilor rusești din Ucraina, care va fi pusă în aplicare în viitorul foarte apropiat”, scrie The Guardian.
UPDATE: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește la Bruxelles: „Rusia a fabricat această criză și este responsabilă pentru actuala escaladare”
Ea a declarat că salută pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei.
„Rusia nu-și respectă obligațiile internaționale și încalcă principiile fundamentale ale dreptului internațional”, a spus Ursula von der Leyen.
„Rusia a fabricat această criză și este responsabilă pentru actuala escaladare”, a adăugat președinta Comisiei Europene.
Ea spune că decizia Germaniei de a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 din Marea Baltică este „absolut corectă”.
„Nord Stream 2 trebuie evaluat în lumina securității aprovizionării cu energie pentru întreaga Uniune Europeană. Această criză ne arată că Europa este încă prea dependentă de gazul rusesc”, a mai spus Ursula von der Leyen.
Ea adaugă că Uniunea Europeană este „unită și acționează rapid”: „Acțiunea noastră de astăzi este un răspuns la comportamentul agresiv al Rusiei. Dacă Rusia continuă să agraveze această criză pe care a creat-o, suntem pregătiți să luăm măsuri suplimentare ca răspuns”.
UPDATE: UE va sancționa persoane și entități rusești
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au convenit marți să sancționeze 27 de persoane și entități rusești, precum și bănci, sectorul apărării și limitarea accesului Rusiei la piețele de capital europene, relatează Reuters, citat de The Guardian.
Toți membrii Dumei ruse, camera inferioară a parlamentului, vor fi loviți de sancțiunile UE, care implică de obicei interdicții de călătorie și înghețarea activelor.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat într-o conferință de presă alături de ministrul de externe al Franței, în cadrul unei reuniuni la Paris: „Acest pachet de sancțiuni care a fost aprobat în unanimitate de către statele membre va afecta Rusia”.
UPDATE: Secretarul general NATO: Se pregătește un atac la scară largă, dar nu e târziu ca Rusia să aleagă calea diplomației
Ce se întâmplă acum este o escaladare serioasă din partea Rusiei. Afectează orice șansă de a găsi o soluție la conflict – a declarat în această seară secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg a spus că avem de-a face cu cel mai periculos moment pentru securitatea europeană din generația noastră.
NATO rămâne în zona declarațiilor și apelului la soluții diplomatice și îi cere Rusiei să facă același lucru. Însă, secretarul general al Alianței NordAtlantice constată că, dimpotrivă, Rusia continuă să aducă trupe noi în cele două regiuni separatiste. A făcut-o chiar luni seară, după anunțul privind recunoașterea independenței celor două teritorii.
Șeful NATO spune că Rusia toarnă gaz pe foc, iar ceea ce se întâmplă acum nu face decât să agraveze situația din regiune.
Se pregătește un atac la scară largă – spune Jens Stoltenberg. Dar nu e târziu ca Rusia să aleagă calea diplomației.
Prin ce se întâmplă acum, Rusia subminează suveranitatea și integritatea Ucrainei. Este motivul pentru care Alianța a crescut prezența militară pe flancul estic. Potrivit lui Stontelberg, Rusia are peste 150.000 de soldați în apropiere de Ucraina, plus forțe navale și aeriene foarte bine dotate.
UPDATE: Rusia recunoaște granițele extinse ale regiunilor Donețk și Lugansk
Vladimir Putin a declarat că Rusia va susține revendicările teritoriale ale statelor sale din estul Ucrainei, ceea ce crește dramatic probabilitatea unui război mai mare în viitorul apropiat. Putin a confirmat că Rusia a recunoscut granițele extinse ale celor două teritorii controlate de Rusia în estul Ucrainei, în declarații adresate presei, scrie The Guardian.
Asta înseamnă că am recunoscut toate documentele lor fundamentale, inclusiv constituția, unde scrie că frontierele lor sunt teritoriile din momentul în care cele două regiuni făceau parte din Ucraina. Explicația sa seacă are consecințe explozive: Rusia ar putea folosi revendicările teritoriale ca un motiv pentru a lansa o invazie a mai multor teritorii ucrainene, spunând că apără interesele statelor sale proxy din Donețk și Lugansk.
Putin nu a spus că este pe cale să lanseze o nouă invazie.
UPDATE: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, descrie o „Ucraină înarmată până în dinți” ca fiind „anti-Rusia” și „inacceptabilă”
Vorbind în cadrul unui briefing la Moscova, Putin a declarat că Rusia este „serios îngrijorată” de amenințarea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare, scrie The Guardian.
El susține că recentele remarci ale președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskiy, care deplânge faptul că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994, au fost „țintite împotriva Rusiei” și spune că singurul lucru care îi lipsește Ucrainei în această privință sunt sistemele de îmbogățire a uraniului.
Întrebat dacă trupele rusești vor fi desfășurate în republicile controlate de separatiști sau dacă vor merge mai departe, Putin nu dă un răspuns direct.
El adaugă că desfășurarea de trupe în Ucraina depinde de situația de pe teren.
UPDATE: Casa Albă a început să se refere la desfășurarea de trupe rusești în estul Ucrainei ca la o „invazie”
Casa Albă a început să se refere la desfășurarea de trupe rusești în estul Ucrainei ca la o „invazie”, relatează AP, citat de The Guardian.
Mai mulți lideri europeni au declarat la începutul zilei că trupele rusești s-au mutat în zonele controlate de rebeli în estul Ucrainei după ce Putin a recunoscut independența acestora – dar unii au indicat că nu este vorba încă de invazia cu adevărat temută de mult timp.
Casa Albă, care a fost reticentă în a folosi cuvântul „invazie”, a semnalat marți o schimbare a propriei poziții.
„Credem că acesta este, da, începutul unei invazii, cea mai recentă invazie a Rusiei în Ucraina”, a declarat Jon Finer, principalul consilier adjunct pentru securitate națională. El a precizat că „ultima” este important. „O invazie este o invazie și asta este ceea ce este în curs de desfășurare”.
Casa Albă a decis să înceapă să se refere la acțiunile Rusiei ca la o „invazie” din cauza situației din teren, potrivit unui oficial american care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre deliberările interne.
Administrația s-a împotrivit inițial să numească desfășurarea de trupe deoarece Casa Albă dorea să vadă ce avea de gând să facă de fapt Rusia. După evaluarea mișcărilor trupelor rusești, a devenit clar că este vorba de o nouă invazie, a adăugat oficialul.
UPDATE: Șeful ONU pentru Drepturile Omului a avertizat că o escaladare militară în Ucraina ar crește semnificativ riscul unor încălcări grave
Șeful ONU pentru Drepturile Omului a avertizat că o escaladare militară în Ucraina ar crește semnificativ riscul unor încălcări grave, relatează AFP, citat de The Guardian.
Michelle Bachelet s-a declarat „profund îngrijorată” în urma deciziei lui Putin de a recunoaște independența republicilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei.
„Orice escaladare semnificativă a acțiunilor militare creează un risc sporit de încălcări grave ale drepturilor omului, precum și de încălcări ale dreptului umanitar internațional”, a declarat Bachelet.
Înaltul comisar al ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că „în această conjunctură critică, prioritatea, înainte de toate, trebuie să fie prevenirea unei noi escaladări și prevenirea victimelor civile, a deplasărilor și a distrugerii infrastructurii civile”.
„Fac apel la toate părțile să înceteze ostilitățile și să deschidă calea dialogului în loc să pregătească terenul pentru noi violențe”, a adăugat ea.
Agenția ONU pentru drepturile omului, a spus ea, va „continua să monitorizeze îndeaproape situația de la birourile noastre de pe ambele părți ale liniei de contact din estul țării”.
UPDATE: UE convoacă o echipă pentru a ajuta Ucraina în fața atacurilor cibernetice
Uniunea Europeană urmează să activeze o echipă de răspuns cibernetic a UE pentru a ajuta Ucraina să facă față atacurilor rusești, a transmis pe Twitter ministrul adjunct al apărării din Lituania, Margiris Abukevicius.
Luni, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat că Rusia a folosit tactici hibride pentru a „escalada situația”.
UPDATE: Liderul separatist susținut de Rusia, Denis Pușilin, a declarat marți că Moscova a recunoscut în mod oficial regiunea separatistă Donețk
Liderul separatist susținut de Rusia, Denis Pușilin, a declarat marți că Moscova a recunoscut în mod oficial regiunea separatistă Donețk în cadrul granițelor mai largi ale regiunii Donetsk din estul Ucrainei, o mare parte din aceasta fiind controlată de forțele ucrainene.
Vorbind la televiziunea de stat rusă, Pușilin a declarat că problema teritoriului necontrolat de separatiști va fi rezolvată ulterior.
„Problema frontierei nu este simplă, va fi rezolvată mai târziu”, a spus el.
UPDATE: Marea Britanie anunță sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt vizate 5 bănci și 3 apropiați ai lui Putin
Premierul Marii Britanii a anunțat primele sancțiuni pe care Regatul Unit le impune Rusiei. Vizate sunt 5 bănci și 3 apropiați ai președintelui Vladimir Putin.
Premierul Boris Johnson a explicat marți în Parlamentul de la Londra sancțiunile și alte măsuri pe care Marea Britanie le are în vedere pentru a sancționa Rusia pentru atacul împotriva Ucrainei.
„Marea Britanie sancționează următoarele 5 bănci: Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank and the Black Sea Bank. Sancționam de asemenea 3 persoane în mod individual: Gennady Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg. Toate activele pe care aceștia le dețin în Marea Britanie vor fi înghețate, iar persoanele în cauză nu vor mai avea voie să călătorească în Marea Britanie iar nimeni de la noi nu mai are voie să aibă înțelegeri cu ei”.
Premierul Marii Britanii crede că Rusia ar putea continua atacul: „Dacă ceea ce e mai rău se va întâmpla, atunci națiunile europene cu o populație de 440 de bărbați, femei și copii ar deveni o țintă a unui război pe scară largă pornit fară pic de justificare, din motive absurde și chiar mistice descrise de Putin”.
În Parlamentul Regatului Unit, premierul Boris Johnson a anunțat și că țara sa este pregătită să sporească numărul de militari britanici pe care i-ar putea trimite în state aliate, dacă NATO va considera necesar.
UPDATE: Președinții Consiliului European și al Comisiei de la Bruxelles au emis lista de sancțiuni pentru Rusia
Ursula von der Leyen și Charles Michel, președinții Consiliului European și al Comisiei de la Bruxelles, au emis o declarație care prezintă pentru prima dată domeniile în care UE dorește să aplice sancțiuni Rusiei, scrie The Guardian.
Propunerile vor trebui să obțină sprijinul unanim al statelor membre ai căror miniștri de externe se reunesc în această după-amiază.
Cei doi lideri instituționali ai UE au sugerat că blocul este pregătit să meargă mai departe decât se aștepta, având în vedere că Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a sugerat anterior că mișcarea rusă în Donbas nu a fost o “invazie în toată regula”.
Aceștia spun că pachetul conține următoarele propuneri:
- Să îi vizeze pe cei care au fost implicați în decizia ilegală;
- Să vizeze băncile care finanțează operațiunile militare rusești și alte operațiuni în aceste teritorii;
- Să vizeze capacitatea statului și a Guvernului rus de a avea acces la piețele de capital și financiare și la serviciile UE, pentru a limita finanțarea politicilor escalatorii și agresive;
- Să vizeze comerțul din cele două teritorii controlate de Rusia către și dinspre UE, pentru a se asigura că cei responsabili resimt în mod clar consecințele economice ale acțiunilor lor ilegale și agresive.
UPDATE: Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat marți încetarea proiectului Nord Stream 2
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat, marți, încetarea proiectului Nord Stream 2, în contextul actualei crize cauzate de Rusia, care a decis să trimită trupe în regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Liderul de la Berlin spune că proiectul a fost anulat. Drept urmare, certificarea gazoductului nu poate merge mai departe ca urmare a acțiunilor Rusiei, a mai transmis Olaf Scholz, potrivit BBC.
Gazoductul Nord Stream 2 a fost finalizat în luna septembrie a anului trecut, însă nu era operațional.
Gazoductul Nord Stream 2 a fost construit pe o linie paralelă cu Nord Stream, un gazoduct ce funcționează din 2011. Cea de-a doua conductă putea să transporte suficient gaz rusesc pentru a alimenta 26 de milioane de locuințe din Europa, are o lungime de 1.200 de km și trece pe sub Marea Baltică.
În drumul său, ar fi trebuit să aducă gaz din St Petersburg în Germania. Nord Stream 2 a costat în jur de 10 miliarde de euro, jumătate din sumă fiind plătită de Gazprom, iar cealaltă jumătate de un consorțiu de firme europene, printre care Shell și ENGIE.
Sursa foto: Twitter / President of Russia
Autor: Carmen Zanfir
