RETROSPECTIVA EVENIMENTELOR ECONOMICE DIN 2015

 De la explozia francului elvețian până la noul Cod Fiscal, anul 2015 a produs schimbări importante în domeniul economic.

Au fost aprobate reduceri de TVA , dar și proiecte de lege controversate – precum cel privind darea în plată. Totul într-un climat economic în care România a fost guvernată de 2 premieri: Victor Ponta și Dacian Cioloș.

Printre cele mai importante modificări economice se numără cele din noul Cod Fiscal, act normativ aprobat în varianta finală la începutul lunii septembrie.

Anterior, proiectul fusese retrimis la Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, după ce Banca Naţională a atras atenția asupra măsurilor de relaxare fiscală, care, în opinia BNR, ar fi condus la un deficit prea mare.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, ….dar și eliminarea impozitului pe construcţii speciale și a supraaccizei la carburanţi – ambele urmând să intre în vigoare în 2017.

Taxa pe Valoare Adăugată la alimente și băuturi non-alcoolice a fost redusă, la 1 iunie, de la 24 la 9 la sută.

Anul trecut, au fost aprobate și majorări salariale pentru bugetari, dar și pentru înalții demnitari: de la 1 august, se bucură de salarii mai mari, între alții, presedintele, premierul, șefii serviciilor secrete dar și președinții celor 2 Camere ale Parlamentului.

A venit apoi rândul bugetarilor să primească vești bune: salariile medicilor au crescut cu 25% de la 1 octombrie, majorare de care s-au bucurat peste 200 de mii de angajați din sistemul sanitar.

Profesorii, de asemenea, câștigă de anul trecut, cu 15% mai mult.   Aceste majorări salariale i-au nemulțumit însă pe ceilalți bugetari care au amenințat cu proteste dacă nu vor beneficia de aceleași privilegii din partea statului.

Guvernul a cedat presiunilor și a anunțat că și salariile celorlalți bugetari vor crește cu 10 procente. Măsura se aplică de la 1 decembrie.

Un alt subiect important pe agenda economică a anului ce tocmai s-a încheiat: creșterea bruscă a francului elvețian.

Evoluția cursului a lovit în românii cu credite în moneda elveţienă, mulţi ajungând în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.

Aceştia au cerut autorităţilor rezolvarea crizei prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, ieşind în stradă de trei ori până la jumătatea anului şi generând discuţii ample în Parlament.

Totuşi, problema a rămas fără o rezolvare concretă până în prezent, având în vedere că BNR a pus presiune asupra legislativului, motivând că măsura nu ar fi constitutivă şi ar pune în pericol stabilitatea sistemului bancar.

Pe de altă parte, banca centrală a recomandat băncilor care au acordat credite în franci elveţieni să ajungă de comun acord cu clienţii la soluţii pentru rezolvarea problemelor şi să împartă cu aceştia povara în mod echitabil, ceea ce s-a întâmplat în realitate ÎN DOAR CÂTEVA CAZURI.

Multe bănci au refuzat să discute cu clienţii în cadrul unui proces amplu de negociere în care au fost reprezentaţi de o asociaţie a utilizatorilor de servicii financiare, alături de avocaţi şi specialişti.   Negocierile au eşuat după aproximativ trei luni de discuţii concrete pe tipologii de credite, fără oferte echitabile din partea băncilor pentru clienţi.

Pe final de an, Parlamentul a aprobat legea privind darea în plată. Actul normativ – așa cum a trecut de Legislativ – le permite românilor care au credite ipotecare să beneficieze de ștergerea totală a datoriilor prin cedarea locuinței sau a bunului ipotecat.

Numai că legea a fost vehement contestată de bancheri, iar opinia acestora a fost susținută și de Banca Națională.

BNR e de părere că legea ar duce la falimentarea unor bănci și i-ar avantaja pe cei care au luat credite înainte de criza imobiliară și au garantat cu proprietăți care acum valorează mult mai puțin.

În replică, parlamentarii au susținut că legea le este Cadresată persoaenlor fizice și nu dezvoltatorilor imobiliari.

În contextul acestor controverse iscate de actul normativ, președintele Klaus Iohannis nu a promulgat legea și a retrimis-o la Parlament.

În cererea de reexaminare, președintele Klaus Iohannis susține că proiectul este bine-venit, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze “dificultăţi”.

Rămâne de văzut, așadar, anul acesta, dacă Parlamentul va ține sau nu cont de părerea șefului statului.