Reportaj: Bărbatul care nu știe ucraineană, dar a primit în casă mai mulți refugiați. Bunătatea nu are nevoie de cuvinte | AUDIO

Cei mai mulți refugiați care ajung în țara noastră din Ucraina își continuă drumul spre vestul Europei. Există însă și oameni care nu au unde să plece mai departe și aleg să rămână în România, ca să fie cât mai aproape de țara lor.

Este și cazul unor refugiați care au ales să rămână în Focșani. Printre ei, Anna și copiii ei, pentru care acasă nu mai e, pentru moment, la Odessa, ci la Focșani.

Anna are doi băieți adolescenți și până pe 24 februarie ducea o viață liniștită la Odessa. Când rușii au invadat țara, a trăit cu spaima în suflet și tresărind ori de când ori auzeau sirenele sau cum cad bombele. Au plecat din țara natală și l-a luat cu ea și pe fiul surorii sale.

„A fost o decizie foarte grea, pentru că nu puteam pleca toți, toată familia. Dar până la urmă, pe 2 martie, dimineața, ne-am hotărât să plecăm. Acasă au rămas sora mamei, bunica, tatăl meu. Din diferite motive, ei  nu au putut pleca din țară. Dar chiar sperăm că sunt bine…”, spune tânărul.

Alături de cei 4 este și James, motănelul familiei, pe care nu au putut să-l lase în urmă.

După ce au părăsit Odessa, au încercat să meargă în Republica Moldova. Numărul mare de refugiați din Moldova i-a determinat însă să plece mai departe și au avut noroc.

Norocul lor se numește Romică Miron și este un focșănean care și-a pus casa la bătaie ca să găzduiască o familie de ucraineni. El nu știe engleză, ucraineană nici atât, dar bunătatea și generozitatea nici nu au nevoie de cuvinte:

„Am aflat de un grup pentru primirea refugiaților, am fost foarte mult afectat că am ajuns până la Vatra Dornei și am văzut familii foarte triste și m-am hotărât să fac tot ce pot.”

Familia de ucraineni se gospodărește singură pentru moment. Anna nu știe însă pentru cât timp va mai avea bani, mai ales că nimeni nu știe când se va termina războiul.

„Nu știu cum se va sfârși. Sper că în curând o să fie mai bine. Dar acum e greu să spui ce va fi. Pur și simplu nu văd sfârșitul.”

 Până atunci, casa lor e fizic la Focșani, iar cu inima la Odessa. Țin legătura cu familia rămasă în urmă și se roagă să fie bine și să se poată vedea cât mai curând.

Foto: Alexandra Tătaru, viceprimar Focșani