Regele Mihai și legăturile sale cu județul Argeș

Regele Mihai este prezent în sufletul argeșenilor, în muzee, în pronaosul bisericilor și în poveștile eroilor anticomuniști.

Monument istoric, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Joseni-Dragoslavele a fost ctitorită în anul 1661 de către Domnitorul Grigore I Ghica.

În jurul anului 1929 au apărut,   alături de icoane,   şi două chipuri noi pe peretele vestic din pronaos: cel al Regelui Mihai I  şi al primului Patriarh al României Unite, Miron Cristea.

Picturile nu au fost realizate întâmplător, în condiţiile în care, în anul 1929, Schitul Dragoslavele a devenit reşedinţă de vacanţă a Patriarhului.

Odată cu instaurarea regimului communist, picturile de pe pereții bisericii trebuiau înlăturate, dar preotul de atunci, Ioan Pârvu, a acoperit lucrările cu grund, pentru ca după 1989 să fie revelate.

Tot în Argeș, la Muzeul Golești, se află tronul Regelui Mihai.

Acesta a ajuns pentru prima data la Golești în 1973 , când Muzeul Național de Artă a transferat mai multe obiecte de patrimoniu ce aparțineau Casei Regale. Tronul se află în prezent la Muzeul Golești într-o perfecta stare de conservare.

De la argeșenii din Stoenești, regele Mihai a primit în 1937, în dar, o copie a buzduganului lui Mihai Viteazu, iar câmpulungenii spun că regele Mihai a avut un  rol hotărâtor în ceea ce privește realizarea Muzeului Automobilului Românesc de la Câmpulung Muscel.

Oamenii nu uită că eroina lor, Elisabeta Rizea, a fost vizitată de rege și de regină ca semn de recunoștință pentru lupta ei împotriva comunismului.

Prezent în viața tuturor, Regele Mihai rămâne nemuritor în inimile argeșenilor, căci tot aici, la Curtea de Argeș, în Necropola Regală, regele Mihai va dormi somnul de veci alături de regina Ana și de toți regii României.

Argeșenii își vor lua rămas bun de la regele lor pe 16 decembrie.

În semn de recunoștință și apreciere vor fi trase 21 de salve de tun.